Uleiul de rapiță dă savoare salatelor de legume și este recomandat adesea pentru concentrația sa de acizi grași Omega 6 și Omega 3. Află ce beneficii are uleiul de rapiță pentru consum, care este cel mai sănătos și riscuri presupune consumul lui frecvent.
Uleiul de rapiță a pierdut o vreme teren în fața uleiului de floarea soarelui, dar cercetările recente l-au readus în atenția consumatorilor. După o perioadă lungă în care acest ulei a fost folosit mai mult în industrie, acum este tot mai apreciat de adepții dietelor sănătoase.
Merită să incluzi uleiul de rapiță în dieta ta obișnuită, dar trebuie să faci diferența dintre uleiul de rapiță industrial, cel procesat la cald și uleiul de rapiță procesat la rece. În mod categoric, cel mai bun pentru consum este uleiul de rapiță procesat la rece, care are proprietăți benefice pentru sănătate și un gust deosebit.
Cum se produce uleiul de rapiță
Uleiul obținut din semințele de rapiță se folosește încă din Evul Mediu, dar a devenit tot mai răspândit în Europa spre finalul secolului al XVIII-lea. El poate fi ușor de recunoscut după culoarea portocaliu-aurie și textura mai densă decât a uleiului de floarea soarelui.
Rapița este o plantă din familia cruciferelor, înrudită cu muștarul sau cu napul, și este una dintre cele mai bogate surse de ulei din lume. Ea este ușor de recunoscut după florile galbene care apar spre finalul primăverii, în lunile mai – iunie. După trecerea florilor, planta dezvoltă păstăi lungi în care se formează semințe mici, bogate în acizi grași și proteine.
Semințele de rapiță se recoltează vara târziu, când păstăile sunt bine uscate, iar semințele capătă culoarea neagră. Acestea sunt uscate și supuse unui proces de zdrobire și presare mecanică pentru a obține uleiul auriu care este în cele din urmă filtrat pentru consumul uman. Uleiul presat la rece este recomandat pentru consum, în timp ce uleiul obținut prin presarea la cald a păstăilor de rapiță este folosit doar în industrie. În prezent, cei mai mari producători de rapiță sunt China, Canada și India și, în Europa, Germania și Franța.
Uleiul obținut prin presarea mecanică a semințelor de rapiță este un produs 100% natural, cu un rol important în alimentație. Presarea la rece permite extragerea într-o proporție mai mare a nutrienților, antioxidanților, vitaminelor și mineralelor.
Spre deosebire, în timpul proceselor de presare la cald sau în urma procesului de rafinare, uleiul de rapiță pierde o bună parte din vitaminele și antioxidanții specifici. De aceea, este recomandat uleiul presat la rece, chiar dacă are un preț ușor mai mare decât uleiul de floarea soarelui.
Pe piață poți găsi următoarele tipuri de ulei de rapiță:
rafinat: majoritatea uleiurilor de rapiță industriale sunt rafinate.
nerafinat: uleiurile nerafinate de rapiță sunt și ele folosite mai ales în industrie.
presat la rece: uleiul de rapiță presat la rece este extras din semințele bine coapte fără a se folosi căldura, ceea ce păstrează cel mai bine nutrienții valoroși.
amestecuri de ulei vegetal-ulei de rapiță: multe uleiuri vegetale combină uleiul de rapiță cu ulei de floarea-soarelui, soia, măsline sau alte uleiuri.
Ce gust are uleiul de rapiță
Acest ulei are un gust distinct pe care consumatorii îl pot compara cu gustul de unt combinat cu nucă. Uleiul de rapiță are un gust vegetal, ușor aspru și ușor amărui. Dar tocmai această notă ușoară de amar îi conferă o aromă aparte, apreciată mai ales de către persoanele care preferă dieta vegetariană sau dietele foarte sănătoase, bazate pe grăsimi benefice.
Gustul dulceag-amărui al acestui ulei se combină perfect cu legumele, mai ales în salate de crudități, dar merge de minune și în sosuri sau maioneze delicate.
Mirosul acestui ulei este mai pregnant decât cel de floarea soarelui, iar culoarea lui este portocaliu-aurie, mai închisă și mai densă decât cea a uleiului din semințe de floarea soarelui.
Proprietățile nutritive
Uleiul de rapiță este un ulei pur, ca atare nu conține proteine sau carbohidrați. Cu toate acestea, este o sursă bună de grăsimi sănătoase și vitamine liposolubile. O lingură (15 ml) de ulei de rapiță asigură:
calorii: 124;
total grăsimi: 14 grame;
grăsimi saturate: 1 gram;
grăsimi mononesaturate: 9 grame;
grăsimi polinesaturate: 4 grame din care 85% acizi grași Omega 6 și 15% acizi grași Omega 3.
vitamina E: 16% din valoarea zilnică;
vitamina K: 8% din valoarea zilnică.
Grăsimile polinesaturate care se găsesc în acest ulei sunt acidul linoleic (acid gras omega-6) și acidul alfa-linolenic (ALA), care este un acid gras omega-3 de origine vegetală. Uleiul de rapiță organic are de obicei un raport de omega-3 și omega-6 sănătos pentru consum.
Uleiul de rapiță este o sursa excelentă de vitamina E, o vitamină solubilă în grăsimi care are proprietăți antioxidante. Antioxidanții pot ajuta la protejarea celulelor împotriva daunelor care pot apărea în timpul metabolismului și expunerii la substanțele poluante din mediu. În plus, uleiul de rapiță este o sursa buna de vitamina K, o altă vitamină solubilă în grăsimi care joacă un rol in sănătatea oaselor și în coagularea sângelui.
Beneficii și riscuri pentru consum
Uleiul de rapiță procesat la rece este tot mai apreciat în zilele noastre și a revenit în dietele sănătoase. În anii 1960, cercetătorii trăgeau un semn de alarmă cu privire la o anumită substanță cu potențial nociv din acest ulei și anume acidul erucic. O vreme, s-a renunțat la comercializarea uleiul de rapiță pentru consum uman, dar au fost dezvoltate soiuri de rapiță mult mai productive și cu un conținut redus de acid erucic.
Unul dintre cele mai apreciate soiuri este canola, un ulei de rapiță comestibil, obținut în Canada, din care au fost eliminați compușii toxici precum glucozinolații și acidul erucic. Numele de canola provine de la cuvintele „Canada” și „ola”, care se traduce prin „ulei”.
Uleiul de rapiță organic conține de fapt foarte puțin acid erucic și nu are aditivi. În schimb, este o sursă importantă de acizi grași Omega 3 și Omega 6, esențiali pentru sănătatea inimii, pentru dezvoltarea creierului la copii, dar și pentru scăderea colesterolului din sânge. Totodată acești acizi au un rol important în reducerea inflamațiilor și a durerilor articulare și în controlul tensiunii arteriale.
Unele studii susțin că, dacă este consumat în mod regulat, uleiul de rapiţă ajută la diminuarea procentului de trigliceride în exces, are efect antiinflamator asupra vaselor de sânge și ajută la reducerea hipertensiunii. Totodată, el ar putea ajuta la scăderea nivelului de colesterol, prevenind formarea cheagurilor de sânge pe artere şi diminuând riscul apariţiei unor boli cardio-vasculare prin scăderea nivelului de colesterol.
Cu toate acestea, sunt și studii care avertizează că uleiul de rapiță consumat frecvent și mai ales folosit la prăjit sau la cuptor poate declanșa un proces inflamator în organism.
În urma unui studiu din 2020, cercetătorii au ajuns la concluzia că o dietă care conțină peste 6% ulei de rapiță poate provoca un răspuns inflamator în organism. Iar un studiu din 2018 efectuat pe șobolani a sugerat că încălzirea uleiului de rapiță a provocat apariția unor compuși care cresc markerii inflamatori.
În plus, se pare că o dietă bogată în ulei de rapiță folosită pe șoarecii de laborator a dus la creșterea rapidă în greutate și la pierderi de memorie. Studiile însă trebuie aprofundate și reluate pe o durată mai lungă de timp.
Cu toate aceste argumente pro și contra, consumul de ulei de rapiță trebuie să fie unul moderat și este de preferat să optăm pentru uleiul de rapiță organic, procesat la rece. De asemenea, este bine să evităm să gătim cu acest ulei, să nu îl folosim la prăjit sau la cuptor. Este mult mai indicat să folosim uleiul de rapiță ocazional, pentru salate de legume, pentru maioneză sau sosuri și să alegem alte uleiuri pentru gătit.
Trebuie să mai știm și faptul că multe soiuri de ulei de rapiță provin din culturi modificate genetic, iar efectul lor asupra organismului uman nu este pe deplin elucidat.
Cum se păstrează în condiții optime
Uleiul de rapiță este un ulei sensibil la lumina soarelui și căldură. El oxidează, își schimbă destul de repede gustul, aroma și textura dacă este expus unor temperaturi ridicate. De aceea, este bine să știi că uleiul de rapiță se păstrează la temperaturi scăzute, într-o cămară rece și întunecoasă.
După deschidere, uleiul se recomandă a se utiliza într-un interval de până la 30 de zile și păstrat la loc răcoros, chiar la frigider, ferit de acțiunea directă a razelor solare.
Uleiul de rapiță are reputația de a avea o rată rapidă de oxidare, mai mare decât uleiurile de arahide sau de porumb, iar oxidarea are loc atunci când uleiurile sunt expuse la lumină, căldură și oxigen, ceea ce le face să producă produse secundare dăunătoare sau chiar toxice.
Cum se folosește în bucătărie
Uleiul de rapiţă este excelent în salate reci de legume, pornind de la trufandalele de primăvară precum ceapa verde, salata verde, ridichile sau spanacul, până la salatele din rădăcinoase precum țelina și morcovii. El se combină cel mai bine cu legumele cu frunze verzi, mai ales dacă este amestecat cu suc de lămâie și sare.
Uleiul de rapiță mai poate fi folosit sporadic pentru carnea de vită, pentru un somon la cuptor, pentru legumele coapte la cuptor sau pe grătar, pentru sparanghe, pentru pastele sau orezul fiert. Calităţile sale sunt distruse, însă, prin fierbere sau prăjire la temperaturi foarte mari, și poate dezvolta compuși toxici.