Grijile fac parte din „agenda” noastră zilnică. Stresul e inclus în aproape orice fişă de post. Dar ce poţi face pentru a evita să suferi de îngrijorare cronică?
Zi de zi, faci ce faci şi, oricum te-ai învârti, tot la stres ajungi. Chiar dacă îţi începi fiecare zi cu gândul că azi e ziua în care eşti zen şi n-o să te mai stresezi, n-o să te enervezi în trafic, n-o să te mai panichezi pentru te miri ce, te trezeşti la un moment dat că ţi se accelerează rimtul cardiac, tensiunea-ţi creşte, iar nervii sunt întinşi binişor. Aşadar, într-o lume în care motivele de în grijorare pândesc după fiecare colţ, cum faci să nu suferi de pe urma anxietăţii?
Sursele anxietăţii
Sunt peste tot. Aşa cum frumuseţea e în ochii privitorului, la fel şi îngrijorarea e peste tot pe unde umblă omul anxios. Adevărul e că, pentru cineva care suferă de pe urma anxietăţii crescute, grijile pot lua aproape orice formă. Ceea ce pe un om cu un nivel normal al anxietăţii nu îl preocupă sau e ceva peste care trece foarte lejer, pe un anxios îl poate bloca de-a dreptul. O situaţie în care trebuie să vorbească în public, ce va îmbrăca la o banală ieşire cu prietenii, un telefon de dat în timpul serviciului, a mânca în compania străinilor – sunt tot atâtea ocazii de îngrijorare pentru o persoană anxioasă. Ce e mai important de menţionat? Din cauza ritmului şi stilului de viaţă (occidental) pe care îl considerăm „normal” în zilele noastre, suntem mult mai predispuşi la stres decât în trecut. Sigur că asta nu înseamnă că suntem cu
toţii anxioşi. Dar, acolo unde există un fond anxios, contextul de viaţă actual „ajută” anxietatea latentă să iasă la supra-faţă mult mai mult şi mai pregnant.
Cum reduci anxietatea şi o faci operaţională?
Nu e ok nici cu anxietate prea mare – deoarece are un efect dezorganizant –, dar nici fără anxietate deloc, în sensul că acţio-nează ca o forţă motivaţională. Aşa că un anumit nivel de anxietate este normal şi benefic. În absenţa acestui nivel scăzut de anxietate, nu am fi în stare să ne protejăm de factori ameninţători şi nici să reacţio-năm prompt la situaţii care ne cer acest lucru. Aşadar, nu e nici bine, nici recomandabil să scapi cu totul de anxietate (şi, de fapt, nici nu prea e posibil). E dezirabil să menţii nivelul anxietăţii la moderat, încât să nu-ţi afecteze viaţa şi să nu-ţi blocheze activităţile. Tehnici pentru controlul anxietăţii excesive există sub numeroase forme: de la stiluri de respiraţie şi meditaţie, la pastile şi psihoterapie. Dincolo de faptul că orice căutare pe google îţi poate dezvălui multe-multe tehnici de acest gen, e necesar să ştii că doar unele dintre ele sunt potrivite pentru tine, iar dacă experimentezi stări de panică şi anxietate extreme, cel mai bine e să consulţi un specialist psiholog, care te va îndruma către soluţiile cele mai eficiente pentru tine.
Controlarea pesimismului
E un lucru destul de greu de gestionat, pentru simplul motiv că pesimismul sau orientarea spre partea goală a paharului este o trăsătură psihică destul de greu modificabilă. Totuşi, se poate face ceva pentru ca gândurile negre să nu pună stăpânire pe tine cu totul. Conştientizarea faptului că ai un profil mai pesimist şi că e mult mai probabil să vezi partea negativă a lucrurilor e primul pas. Ştiind asta despre tine şi observându-te, poţi preîntâmpina efectele neplăcute. Să luăm un exemplu: plecarea într-o excursie cu prietenii. Dacă eşti pesimist, asta se poate transforma într-un mic coşmar. Pe partea pozitivă, sigur că e foarte util să ai o perspectivă realistă: să nu te entuziasmezi prea tare înainte să cunoşti condiţiile, să analizezi şi aspectele raţionale, să prevezi ce poate să meargă rău. Dar este complet neplăcut să strici buna dispoziţie şi entuziasmul celorlalţi. Aşa că ia în calcul că poate nu eşti persoana indicată care să se exprime prima când vine vorba de planuri noi, ci mai degrabă poţi interveni ca „vocea raţiunii” atunci când ţi se pare că e o „supradoză” de optimism în jur. Cele mai de succes forme de terapie pentru uşurarea simptomelor anxietăţii cronice sunt terapiile de scurtă durată şi terapiile cognitiv-comportamentale. Se pare că aceste efecte pozitive ale terapiilor se menţin până la 12 luni după terminarea tratamentului.
Anxios ca la carte
Anxietatea cronică este exprimarea zilnică timp de minimum şase luni a îngrijorării pacientului despre o anumită temă şi manifestarea a minimum trei simptome dintre următoarele:
• stare de nelinişte
• senzaţia de a fi mereu alert
• oboseală la eforturi mici
• dificultatea concentrării atenţiei
• senzaţia de golire a minţii
• iritabilitate
• tensiune musculară
• tulburări ale somnului
Profilul îngrijoratului cronic
Nu e foarte greu de ghicit. Îl recunoşti după sprâncenele căzute, cutele de pe frunte, transpiraţiile reci, unghiile roase, tulburări ale somnului, senzaţia că e mereu ca pe ace, oboseala şi iritabilitatea, faptul că tresare din aproape orice, sensibilitatea exagerată la stimuli (în sensul că se sperie uşor). Un astfel de tablou cuprinde majoritatea simptomelor anxietăţii cronice, dar e foarte puţin probabil ca un singur om să le aibă pe toate.