Cum scapi de o tuse de durată

30.10.2012, 15:00.

Seacă sau productivă, acută sau cronică… Oricum ar fi, tusea este întotdeauna neplăcută. Hai să vedem însă cum trebuie să o tratezi pentru a evita complicaţiile.
Sâcâitoare şi adesea obositoare, tusea nu este altceva decât un reflex de apărare al organismului împotriva agenţilor exteriori iritanţi cu care vine în contact (virusuri, bacterii, agenţi poluanţi). Ea ajută la eliminarea corpilor străini pătrunşi pe căile respiratorii şi a secreţiilor acumulate în bronhii.

> Când trebuie să te prezinţi la medic?

O tuse care durează mai mult de trei săptămâni impune în cele mai multe cazuri necesitatea unui consult medical. Şi, cum ea nu este o afecţiune în sine, ci un simptom al unei boli, persistenţa sa în timp poate fi semnul apariţiei unei complicaţii.
Răceală sau alergie? Vezi cum faci diferenţa!

> Din ce cauze poate apărea?

Cel mai adesea, tusea este asociată cu o afecţiune de natură respiratorie, provocată de o infecţie virală sau de un mediu toxic. Însă, ea poate fi şi simptomul unor afecţiuni care nu sunt localizate în zona aparatului respirator.
Astfel, o tuse fără alte simptome asociate (febră, secreţii nazale), care apare mai ales după o perioadă de repaus sau după ce persoana a stat în poziţie orizontală, poate fi manifestarea unui reflux gastro-esofagian. Dacă nu a fost diagnosticat la timp, există riscul ca sucul gastric să irite esofagul, provocând accese de tuse.
De asemenea, o serie de medicamente, printre care cele indicate în tratamentul hipertensiunii, pot determina apariţia unei tuse uscate, seci, care nu cedează prin administrarea antitusivelor. De obicei, acest gen de tuse apare la 3-4 săptămâni după începerea tratamentului.
O afecţiune cardiacă, cum ar fi insuficienţa ventriculară, de exemplu, se poate manifesta pe timpul nopţii sau în urma efortului fizic prin episoade de tuse uscată. În plus, pot apărea şi stări de sufocare atunci când persoana stă în poziţie orizontală.
Şi o afecţiune ORL, de tipul rinofaringite, sinuzite, otite pot provoca o iritare a terminaţiilor nervoase, care, la rândul său, poate duce la apariţia unor episoade tusive.
În cazul anumitor persoane, tusea poate fi o reacţie la stres, care se poate întinde pe durata mai multor săptămâni sau luni.

> În cazul unei infecţii virale sau bacteriene

În funcţie de regiunea în care se localizează infecţia, tusea poate fi simptomul unei laringite, traheite sau bronşite. Bronşita debutează cu o tuse seacă, iritantă şi care, eventual, poate fi asociată cu secreţii nazale şi cu o febră de 38-38,5ÂºC. Se recomandă izolarea bolnavului, administrarea de produse mucolitice, pentru fluidizarea secreţiilor acumulate în bronhii, suplimentarea aportului de minerale (în special cupru şi sulf), consumul a cel puţin 1,5 litri de lichide şi repausul, somnul şi relaxarea ajutând organismul să lupte împotriva infecţiei. Antibioticele sunt prescrise doar în caz de suprainfecţie. În tot acest timp, trebuie urmărită evoluţia temperaturii. De obicei, dacă tratamentul urmat este corect, temperatura scade după câteva zile zile, iar tusea devine productivă. Deşi neplăcută, această secreţie purulentă are efect de curăţare a bronhiilor. Dacă febra nu cedează, ci are o curbă ascendentă, trebuie consultat din nou medicul pentru ajustarea tratamentului.
5 mituri spulberate despre răceală şi gripă

Momentul care i-a schimbat destinul Oanei Roman. Avea 13 ani când s-a întâmplat! 'M-am îngrăşat 25 de kg în 2-3 luni'

Recomandarea zilei

> În cazul unei alergii

O tuse alergenă, provocată de o serie de factori particulari (contactul cu un animal, inhalarea unui aer poluat, locuitul într-un mediu umed, sensibilitatea la praf, la polen etc.) este adesea uscată şi prezintă o serie de simptome caracteristice: secreţii nazale, ochi lă-crimoşi sau chiar apariţia unei eczeme. Pentru a face să dispară acest tip de tuse, trebuie identificat factorul care determină apariţia ei şi, pe cât posibil, îndepărtat. Cu ajutorul medicului alergolog, se va încerca desensibilizarea organismului la acel alergen. Pentru a reduce frecvenţa şi importanţa crizelor alergice, se va prescrie un tratament medicamentos pe bază de histaminice şi cortizon.
Cum scapi de rinita alergică

Ce eficienţă au antitusivele?

Majoritatea siropurilor antitusive nu fac decât să inhibe centrul nervos al tusei sau să amorţească gâtul iritat, neavând efect terapeutic asupra afecţiunii care o provoacă. Aşadar, ele nu fac decât să mascheze boala care determină apariţia acestui simptom. În plus, împiedică eliminarea secreţiilor, putând duce la agravarea bolii.