Ameţeală, vertijuri, pierderea echilibrului…
Sunt ele afecţiuni în sine sau simptome ale unor boli? Iată răspunsurile la câteva întrebări legate de acest subie
1. Care este diferenţa dintre ameţeală şi vertijuri?
Termenul „ameţeală” este folosit în mod generic pentru a descrie o serie largă de senzaţii de pierdere a echilibrului. Prin urmare, teoretic nu există o diferenţă între ameţeală şi vertijuri. Totuşi, în plan practic, dacă ameţeala se manifestă de multe ori ca o uşoară pierdere a stabilităţii, însoţită uneori de durere de cap, vertijurile sunt false senzaţii de mişcare, învârtire sau de înclinare a corpului sau a mediului înconjurător.
2. Din ce cauze pot apărea aceste tulburări de echilibru?
Senzaţiile de învârtire, vertij apar ori de câte ori creierul primeşte informaţii contradictorii. Receptorul care oferă informaţii despre poziţia unei persoane în spaţiu este situat în urechea internă. Din acest motiv, în multe cazuri, tulburările de echilibru sunt generate de o afecţiune a urechii interne, fie că este vorba de o leziune sau de o inflamaţie, fie că este vorba de infecţia virală a nervului vestibular (labirintită) sau de acumulare de lichid (boala Ménière).
3. Sunt tulburările de echilibru specifice unei anumite vârste?
Tulburările de echilibru pot apărea la orice vârstă. Însă, ele sunt întâlnite în cazuri izolate la copii mici şi mai frecvent în jurul vârstei de 20 de ani.
4. Cui te adresezi dacă ai simptome de ameţeală?
În primă fază, cauzele apariţiei tulburărilor de echilibru pot fi depistate cu ajutorul medicului de familie. Dacă simptomele persistă, iar starea de rău se agravează, este necesar un consult neurologic sau ORL.
5. Ce metode de tratament există?
Majoritatea cazurilor de vertij pot fi tratate prin fizioterapie, medicaţie sau intervenţie chirurgicală. Fizioterapia este indicată în cazurile în care, deşi urechea a suferit leziuni, funcţia acesteia nu se deteriorează odată cu trecerea timpului. Aceasta constă dintr-o serie de mişcări care „antrenează” creierul să compenseze funcţia deficitară a urechii interne. Intervenţia chirurgicală este recomandată în cazurile în care are loc o deteriorare treptată a funcţiei urechii interne, care nu poate fi stopată prin tratament medicamentos.
6. Există o corelaţie între vertijuri şi anxietate sau stres?
În majoritatea cazurilor, nici anxietatea, nici strsul nu provoacă tulburări de echilibru. Excepţie face cazul persoanelor care suferă de tulburări de anxietate, cum sunt accesele de panică, apărute pe fondul hiperventilaţiei, care pot fi asociate cu episoade de vertij. Pe de altă parte, în cazul vertijurilor, pentru că persoana se simte vulnerabilă, pot apărea stări de anxietate. În cazul persoanelor care au tulburări de echilibru, stresul puternic poate accentua aceste stări.
7. Se pot agrava vertijurile odată cu începerea perioadei menstruale?
Dacă vertijurile sunt provocate de boala Ménière (acumularea de lichid în urechea internă), tulburările de echilibru se accentuează într-adevăr la menstruaţie. Cauza principală este retenţia de lichid care apare la femeile în această situaţie. De aceea, persoanelor care au fost diagnosticate cu această boală li se recomandă o dietă săracă în sodiu.
Câteva sfaturi ca să eviţi stările de ameţeală
– Fă-ţi analizele cel puţin o dată pe an.
– Nu lua medicamente fără prescripţie medicală.
– Dacă ai peste 40 de ani, verifică-ţi periodic tensiunea.
– Nu consuma în exces alcool sau cafea.
– Fă sport în mod regulat.
Alte cauze ale tulburărilor de echilibru
Pierderea echilibrului poate fi, de asemenea, consecinţa traumatismelor craniene, afecţiunilor sau accidentelor cardiovasculare, proastei circulaţii sangvine (hipotensiune posturală), anemiei, hipoglicemiei, răcelii, unor boli endocrine, administrării unor medicamente etc.