În ultimul weekend din octombrie, România trece la ora de iarnă. Astfel, în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din din luna aceasta, între 29 și 30 octombrie, ceasurile se dau cu o oră înapoi, ora 4.00 devenind ora 3.00. Medicul Tudor Ciuhodaru este de părere că schimbarea orei poate fi resimțită în mod negativ de anumite persoane, în special de cele care au probleme de sănătate.
Ciuhodaru a explicat într-o postare pe Facebook cum îi poate afecta pe unii trecerea la ora de iarnă.
Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră abia de luni se vor simţi efectele.
În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.
Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mai exact:
a) riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
b) Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilitati psihoemotionale – a explicat medicul pe rețelele de socializare.
Medicul a mai adăugat și alte probleme pe care oamenii le pot întâmpina odată cu modificarea orei de trezire:
Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări: cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac; neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.
Atenție! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.
Ciuhodaru a făcut și o serie de recomandări pentru a trece cu bine prin această schimbare: