Alergia – ce este şi de ce apare

04.02.2012, 13:27. Actualizat 14.10.2019, 12:43

Apa curentă, casa, biroul cu toalete dezinfectate şi serviciu impecabil de catering îţi permit un trai confortabil. În acelaşi timp, îţi oferă şi „şansa“ de a deveni alergică la toate lucrurile de care eşti atât de bine ferită…
Să fii alergic la ceva a devenit atât de frecvent, că la un moment dat am crezut că alergia e la modă. Până când am făcut şi eu o urticarie urâtă, la unul dintre ingredientele unui parfum (original, nu din duty-free-ul bulgăresc!) şi am conştientizat că antihistaminicele „uşoare“ se vând fără reţetă, fiindcă alergia a devenit o afecţiune extrem de comună. De altfel, statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii o plasează pe locul al patrulea în lista celor mai întâlnite boli cronice, iar numărul de cazuri noi apărute anual s-a dublat în ultimii 15 ani.

Ce este, de fapt, alergia?

O reacţie exagerată a organismului, apă-rută ca răspuns la o substanţă străină (alergen), care este inofensivă pentru o persoană nealergică. E, de fapt, un răspuns „răstit“ al sistemului tău imunitar. Lucrurile se desfăşoară cam aşa: substanţa aparent nepericuloasă (proteina din făina de grâu dintr-o brioşă, să zicem, în cazul celor cu alergie la gluten) ajunge în circulaţia sanguină, unde e reperată de celulele albe, care o consideră „pericol“. Ca răspuns, dau comandă sistemului imunitar să producă imunoglobuline speciale, care vor rămâne „de pază“ în circulaţie şi după ce proteina buclucaşă va fi dispărut demult. Data viitoare când va reapărea, chiar şi dacă au trecut luni de zile, se va declanşa „atacul“, revărsarea în sânge a unei cascade de chimicale iritante: histamină, prostaglandine, leuco-triene. Toate acestea vor provoca reacţii de tip inflamator, ceea ce se traduce, pentru tine, prin mâncărimi, tensiune oscilantă, senzaţie de sufocare, înroşirea pielii, strănut, salivare exagerată sau lăcrimare, tuse şi multe alte simptome neplăcute, care se vor repeta de fiecare dată când intri în contact cu alergenul.

De ce apar alergiile?

Este dovedit că au o componentă geneti-că, dar factorii de mediu şi stilul de viaţă par să fie mult mai vinovaţi. În Marea Britanie, mai mult de 20% din populaţie are alergii. Noua Zeelandă, Australia şi Irlanda diagnostichează anual cele mai multe cazuri de astm din lume, iar Statele Unite declară că aproape 55% dintre cetăţenii americani au reacţii pozitive la testele de alergie cutanată. Ca şi în cazul obezităţii, pare să fie vorba de o epidemie, care poate fi pusă în legătură cu gradul de industrializare al ţării. Prin contrast, există zone retrase din Africa şi din America de Sud unde alergiile, practic, nu sunt cunoscute.
Deci o cauză cvasievidentă este poluarea.
Dar despre care anume poluanţi este vorba şi în ce cantitate – sunt subiecte de nesfârşite dezbateri. Paradoxal, un alt factor vinovat de apariţia alergiilor se anunţă a fi nivelul ridicat de trai. Cum asta? Din cauza grijii pentru sănătate şi a curăţeniei excesive. Noile clădiri de birouri, noile case izolează perfect contra oricărei urme de mucegai, peisagiştii plantează floarea-soarelui decorativă, fără polen şi vopselele de zugrăveală sau detergentul de toaletă omoară 99,9% dintre microbi. Iar pernele cele mai vândute sunt, bineînţeles, antialergice. Şi cum să mai capeţi imunitate dacă nu „faci cunoştinţă“ cu niciun alergen? Prin comparaţie, oamenii care trăiesc în ferme, la ţară, au mult mai puţine alergii. Totuşi, nu are rost să ne tăvălim prin praf în mod intenţionat şi nici să creştem o vacă sau un porc în apartamentul de la bloc, aşa că, pentru a deveni mai puţin sensibili, avem nevoie de soluţii pentru a ne educa fiecare propriul nostru sistem imunitar.

O LUME ATÂT DE SENSIBILĂ!

Cele mai întâlnite alergii sunt provocate de alergeni din casă, din aer sau din alimente, deci nu e deloc uşor să te fereşti de ei.
Polenul: îi afectează pe cei sensibili din martie-aprilie (provenit de la arbori şi iarbă) şi până toamna târziu (provenit de la buruieni). Mucegaiul: apare în zonele umede şi/sau neînsorite: perdele de duş, duşumele, pivniţe, curţi. Vremea umedă şi ploioasă favorizează apariţia alergiilor la mucegai. Resturile organice de la animale: proteinele provenite din celulele moarte de pe piele, din salivă sau urina câinilor şi a pisicilor sunt adesea alergene. Atenţie, nu blana e problema! Praful de casă: conţine acarieni microscopici, care trăiesc în perne, saltele, covoare şi tapiserii şi care provoacă frecvent alergii.