Atunci când te doare ceva, nu te repezi să te îndopi cu analgezice. Natura are remedii care îți pot domoli suferința.
Dr. farmacist Ovidiu Bojor îţi dezvăluie ce plante te pot ajuta să nu mai simţi durerea, dar şi să rezolvi problema din spatele ei. De exemplu, dacă suferi de reumatism – ardeiul iute, arnica sau salcia îţi vor fi de folos. Fructele de coriandru calmează spasmele stomacale şi menstruale. Totuşi, este bine să ceri sfatul medicului dacă problema persistă în ciuda tratamentului.
Arnica, antiinflamator şi analgezic
Arnica are acţiune antiinflamatoare, analgezică şi antiseptică. Administrată intern, în doze mici, moderează activitatea centrilor nervoşi centrali, având astfel efecte antialgice şi sedative. Tinctura se prepară din 10 g de inflorescenţe uscate la 100 ml alcool de 60°-70°, care se lasă la macerat timp de opt zile, apoi se filtrează şi se depozitează în sticluţe închise la culoare. Se iau 20-25 de picături de două ori pe zi, la nevoie. În cazul respectării dozelor indicate, nu există contraindicaţii sau reacţii adverse. Totuşi tratamentul prelungit nu este indicat. În doze mari, devine toxică şi poate avea chiar efecte paralizante.
Ardeiul iute încălzeşte încheieturile
Ardeiul iute are acţiune congestionantă intensă, adică provoacă o uşoară inflamaţie a pielii, dar pentru o scurtă durata. Efectul resimit este unul de caldura, iar vasele de sânge din zona respectiva sunt stimulate. Astfel, ajuta la diminuarea durerilor reumatice şi articulare. Se fac frecţii locale cu tinctură de ardei iute îmbibată în vată. După uscare, se lasă tampoanele pe locul afectat şi se fixează cu un bandaj elastic. Tinctura se prepară la fel ca şi cea de arnică, din 20 g de ardei iuţi la 100 ml de alcool de 60°-70°.
Salcia, înlocuitorul aspirinei
Conţine salicina şi derivaţii ei care au în organism acţiune febrifugă şi analgezică. Se recomandă în suferinţe reumatice ca sedativ şi în crampe uterine. Intern se administrează sub formă de decoct din coaja marunţită din două linguri la o cană cu apă. Se iau cinci-şase linguri pe zi. Se mai poate lua şi sub forma de pulbere: câte o jumătate de linguriţa de trei ori pe zi. Este contraindicată în caz de gastrită sau ulcer stomacal şi persoanelor cu sensibilitate la aspirină.
Bradul, o calitate mai puţin cunoscută
Bradul este folosit în special pentru efectele sale expectorante şi antitusive, dar este şi un bun analgezic. Se administreaza intern ca sirop preparat din 200 g muguri de brad la 650 g zahar şi 350 ml apa. Se beau patru-şase linguri pe zi. Extern, se folosesc preparate cu ulei esenţial de brad pentru frecţii. Se mai poate prepara un ceai din 300 g de amestec egal de muguri de brad, cimbru, sovârv, mueşel şi flori de tei, care se infuzeaza în cinci litri de apă fierbinte. Se strecoară şi se adaugă în cada de baie. Nu are contraindicaţii şi în locul bradului se pot folosi muguri sau crenguţe de molid sau pin.
Coriandrul şi roiniţa calmează crampele
Fructele de coriandru pot fi utile în cazul spasmelor stomacale şi menstruale. Pot avea efect bun şi împotriva durerilor de cap. Se administrează sub formă de infuzie de fructe zdrobite (o linguriţăa la o cană cu apă). Seminţele ca atare pot fi mestecate după masă. Frunzele de roiniţăa (melisa) au acţiune analgezică şi sedativă. Au şi efect relaxant asupra musculaturii gastro-intestianle şi uterine, ceea ce duce la calmarea crampelor. Se bea infuzie din una-două linguri de plantă uscată la o cană cu apă o dată sau de două ori pe zi. Seara, înainte de culcare, se mai poate bea o cană cu ceai de roiniţă îndulcit cu miere.