Simptomele de discontinuare apar la aproximativ o treime dintre pacienţi şi au fost descrise la mai toate clasele de antidepresive. Cauza: un tratament întrerupt din senin sau luat haotic. Aceste simptome pot să apară în orice combinaţie, pot varia ca intensitate, dar de obicei sunt uşoare şi autolimitate. Totuşi, există şi antidepresive de ultimă generaţie ce nu prezintă acest fenomen.
Cel mai des, simptomele de discontinuare apar la scurt timp de la oprirea unui antidepresiv. De asemenea, pot sa apara si la o micsorare rapida a dozei de tratament sau cand sunt omise doze in timpul tratamentului. Cea mai simpla cale de a ameliora simptomele este reluarea medicamentului sau a altui medicament similar ca spectru farmacologic.
Antidepresivele nu provoaca adictie
Simptomele de discontinuare nu sunt un fenomen specific psihotropelor. Se observa in cazul multor clase de medicamente cum ar fi antihipertensivele, diureticele, antihistaminicele, anticonvulsivantele, simpatomimeticele dar si litiul, antidepresivele sau antipsihoticele. In timpul tratamentului se creeaza un grad de adaptare fiziologica, iar in momentul cand medicamentul este oprit, organismul incearca sa ajunga la un nou echilibru.
„Uneori aceste simptome sunt numite simptome de sevraj, dar un asemenea termen ar implica dependenta si ar trebui rezervat drogurilor. Este de evitat pentru medicamente care nu produc adictie cum ar fi si unele antidepresive. Fenomenele de discontinuare sunt de obicei usoare si dispar cel mai frecvent intre 1 –2 saptamani de la intreruperea tratamentului„, spune Dr. Victor Marinescu, medic primar psihiatrie.
Simptomele de discontinuitate nu inseamna revenirea bolii
Simptomele de discontinuare trebuie diferentiate de o revenire a bolii. Antidepresivele sunt prescrise pentru starile depresive si de anxietate, care sunt tipic tulburari cronice. De aceea este posibil ca la intreruperea tratamentului sa reapara simptome ale tulburarii pentru care au fost administrate. De obicei sunt similare si nu mai intense decat simptomele initiale ale tulburarii. Un element de orientare ar putea fi ameteala, care este simptom de discontinuare, dar nu si simptom al revenirii depresiei.
Intensitatea simptomelor de discontinuare este legata de durata tratamentului (de obicei mai mare de 8 saptamani) si de cat de rapid a fost oprita medicatia. Tratamentul antidepresiv trebuie sa fie prelungit dincolo de obtinerea unui raspuns in primele saptamani. Pe langa ameliorarea afectiunii, tratamentul trebuie sa aiba rolul de a preveni revenirea simptomelor sau aparitia unor noi episoade de boala.
Simptomele de discontinuare sunt mai frecvent somatice si nu psihice si ar putea fi grupate in tulburari de echilibru, simptome senzoriale (parestezii, amorteli), manifestari gastrointestinale (greata, voma), tulburari de somn (insomnii, vise agitate), simptome corporale generale asemanatoare gripei (letargie, cefalee, transpiratii, frisoane, dureri musculare), simptome afective (anxietate, agitatie, depresie, iritabilitate) si uneori manifestari neurologice (akatisie, parkinsonism). Simptomele apar atunci cand nivelul antidepresivului scade in sange, iar pentru preparatele cu timp scurt de injumatatire pot sa apara dupa ratarea unei doze sau la incercarea de scadere a dozei.
„Fiecare pacient prezinta un profil propriu de simptome de intrerupere. Mecanismele biologice care stau la baza aparitiei acestor simptome nu sunt intelese in totalitate. Se presupune ca se produce o scadere relativa a disponibilitatii serotoninei la nivel sinaptic in prezenta unor receptori serotoninergici downreglati, ceea ce poate explica de exemplu simptome ca greata, ameteala, letargia, accentuate la miscarile globilor oculari„, explica Dr. Victor Marinescu, medic primar psihiatrie.
Ce mesaje ar trebui transmise pacientului?
Doctorul trebuie sa recomande o oprire gradata a tratamentului (2-4 saptamani). Pacientul trebuie sa stie ca in cursul unui tratament, poate sa apara necesitatea schimbarii unui antidepresiv cu un altul. Exista posibilitatea ca simptome de discontinuare ale primului antidepresiv sa fie confundate cu efectele adverse ale antidepresivului nou introdus.
„Totusi, simptomele de discontinuare se produc uneori in ciuda recomandarilor medicului. Sunt situatii cand pacientul uita sa isi ia tratamentul, cand pleaca de acasa pentru mai multe zile sau se hotaraste sa opreasca tratamentul atunci cand termina medicamentele eliberate pe reteta. Sau cand hotaraste sa opreasca tratamentul si ia medicamentul o data la doua zile sau sa isi reduca singur dozele. Pacientul nu trebuie sa opreasca de la sine putere medicatia chiar daca se simte bine”, adauga Dr. Victor Marinescu, medic primar psihiatrie.
Asadar, toate deciziile referitoare la initierera, ajustarea dozelor sau oprirea tratamentului antidepresiv in timpul terapiei trebuie luate de comun acord in cadrul echipei pacient-medic curant. Toate acestea pentru a beneficia de tratamentul antidepresiv, a reveni rapid la o viata normala si a minimiza efectele neplacute.
In Romania, o platforma complexa online, www.depresiv.ro, a fost gandita special ca un mijloc de sprijin si informare pentru cei care s-au confruntat de-a lungul vietii cu o tulburare de dispozitie sau au in familie persoane care trec prin astfel de episoade. Astfel, in cazul in care aveti in familie o persoana care sufera de simptomele depresiei, puteti consulta platforma pe care veti gasi informatii provenite de la specialisti din domeniul psihiatriei.
Sursa informatii medicale: Victor Marinescu, medic primar – psihiatrie