În lume, bolile mintale, în frunte cu depresia, reprezintă principala cauză de suicid şi, cum sexul frumos este mai predispus acestor afecţiuni, ar fi de aşteptat ca femeile să fie campioane la suicid. Şi totuşi, în ţările dezvoltate, cele mai multe sinucideri se înregistrează în rândul bărbaţilor.
Explicaţia psihologilor: deşi sunt mai predispuse depresiei femeile sunt şi mai dispuse să vorbească despre ceea ce simt şi să ceară ajutor de specialitate care, chiar dacă nu vindecă depresia complet, cel puţin o diminuează.
O altă explicaţie ar fi metodele de suicid alese de cele două sexe. Bărbaţii preferă metodele violente, de exemplu prin împuşcare, iar acestea foarte rar dau greş. Femeile în schimb recurg la metode de suicid mai blânde, cum este şi supradoza de medicamente, iar şansele de reuşită nu sunt la fel de mari, căci moartea nu este instantanee.
Potrivit OMS, căsnicia este o protecţie împotriva suicidului pentru bărbaţi, cei căsătoriţi având un risc mai mic de a recurge la un astfel de gest. În cazul femeilor, nu se întâmplă acelaşi lucru. Rata sinucierilor este cam aceeaşi şi la femeile căsătorite, şi la cele singure.
De ce se sinucid oamenii
Pe primul loc sunt tulburările mintale – depresie, schizofrenie, tulburări de personalitate – care explică până la 98% dintre sinucideri. Numai tulburările din sfera depresiei reprezintă motivul a 30% dintre sinucideri la nivel mondial, ceea ce e destul de trist dacă ne gândim că depresia este o afecţiune ce poate fi ţinută sub control şi vindecată.
În topul motivelor de suicid se mai află dependenţele de alcool, droguri şi jocuri de noroc. Cei care sunt într-una din aceste situaţii au un risc mai mare de suicid, deci ar trebui urmăriţi cu atenţie şi trataţi.
Aşa cum era de aşteptat, factorii socio-economici au un cuvânt greu de spus, sărăcia şi şomajul fiind principalele motive ale celor care decid să-şi ia viaţa.
Dreptul de a muri şi sinuciderea asistată
Pornind de la ideea că propria viaţă îţi aparţine şi că poţi face orice cu propriul corp au apărut organizaţii care sprijină sinuciderea în cazul celor ce suferă de boli incurabile. Deşi există ţări în care s-au legalizat eutanasia şi sinuciderea asistată, majoritatea guvernelor rămân deocamdată insensibile la argumentele celor care promovează dreptul la o moarte onorabilă şi fără dureri.
Tentativa de sinucidere nu este pedepsită în general, însă a ajuta pe cineva să se sinucidă poate fi totuna cu omorul, chiar dacă victima era bolnavă în stadiu terminal şi chiar dacaă implorat să fie ajutată.
În lipsa unor legi clare legate de sinuciderea asistată, unele coduri penale lasă judecătorilor posibilitatea de a decide cine va fi achitat sau pedepsit pentru a fi asistat la o sinucidere, astfel că adesea au loc nedreptăţi. În timp ce unii sunt achitaţi, ba chiar felicitaţi pentru că au pus capăt unei vieţi de suferinţă, alţii ajung la închisoare pentru aceeaşi faptă.
Olanda, Elveţia, Belgia şi statele americane Oregon şi Washington sunt printre puţinele locuri din lume unde sinuciderea asistată este legală.