Inima îşi îndeplineşte sarcina clipă de clipă, pompând sârguincios sânge în artere. Cunoscându-i secretele, o putem ajuta să funcţioneze în cele mai bune condiţii şi să rămână sănătoasă.
Din punctul de vedere al datelor, lucrurile stau astfel: inima cântăreşte în jur de 300 de grame, are între 60 şi 80 de bătăi pe minut şi, dacă ai grijă de ea, poate rezista mai bine de 100 de ani. Ea este motorul întregului corp şi ripostează doar atunci când e nevoită să îndure prea multe; ţigări, grăsime nesănătoasă, lipsă de mişcare sau… prea multe griji.
De ce bate inima neregulat şi când trebuie să ne odihnim?
Bătăile neregulate ale inimii, mai ales în momentele de repaus, ne declanşează imediat teama. Teoretic, în aceste clipe inima ar trebui să aibă un ritm constant, dar specialiştii spun că aceste dereglări nu sunt ceva neobişnuit. Fiecare inimă bate din când în când în afara ritmului, iar aceste „extra-bătăi” trec adesea neobservate. În momentele de relaxare ele se fac mai uşor remarcate, însă nu prezintă motiv de îngrijorare. Atâta timp cât nu există alte probleme cu inima, acestea nu sunt un pericol.
Care e legătura dintre sforăit şi afecţiunile cardiovasculare?
Sforăitul apare ca urmare a problemelor respiratorii pe timp de noapte. Deşi aparent nu există nici o legătură între sforăit şi afecţiunile cardiovasculare, în realitate sforăitul poate provoca probleme ale inimii. Explicaţia e simplă: din cauza întreruperii repetate a respiraţiei, cantitatea de oxigen care ajunge în vasele de sânge este oscilantă şi determină creşterea tensiunii arteriale. În timp, inima riscă să se îmbolnăvească. Persoanele în vârstă sunt de trei ori mai afectate decât restul.
Poate să cedeze inima din dragoste?
Nu, chiar dacă uneori simţi că se va întâmpla. Mai ales la femei, stresul emoţional poate declanşa dureri în zona pieptului sau dificultăţi de respiraţie ca cele dinaintea unui atac de cord. Doar că acum nu e vorba de îngustarea vaselor de sânge, ci de doi hormoni: noradrenalina şi adrenalina. Cercetă-torii au arătat că, în cazul „inimilor frânte”, nivelul acestora este de până la 34 de ori mai mare decât în mod normal. Vestea bună e că, în doar câteva zile, inima se însănătoşeşte de la sine.
Ce alimentaţie e bună pentru inimă?
Medicii recomandă consumul alimentelor cât mai colorate natural. Aşadar, mănâncă roşii, ardei verde, galben şi roşu, fasole verde, fructe de pădure. Bananele sunt bogate în potasiu şi ajută la scăderea tensiunii arteriale, în timp ce sucul de portocale roşii reduce riscul formării unor depozite de grăsime pe pereţii arterelor. Fructele şi legumele au un conţinut crescut de minerale şi de fitochimicale, cu puternic efect antioxidant, care ajută la eliminarea toxinelor din corp şi protejează inima. Substanţele care dau culoarea şi aroma vegetalelor protejează pereţii vaselor de sânge de ateroscleroză. Pentru sănătatea inimii, elimină carnea grasă din alimentaţie şi introdu peştele şi uleiuri de in şi cânepă.
Inima se măreşte atunci când practicăm sport?
Este normal ca atunci când e solicitată mai mult, inima să reacţioneze pe măsură. Pompând mai mult sânge, pereţii inimii devin mai groşi şi camerele inimii câştigă în volum. În orice caz, această modificare nu este mare. La o persoană care se antrenează 30 de minute pe zi, această creştere abia se face remarcată.
Fumatul afectează sănătatea inimii?
Da, fumatul creşte tensiunea arterială. Fumul tras în piept conţine monoxid de carbon, care afectează vasele de sânge, blocând arterele şi ducând, în cele din urmă, la afectarea inimii şi la infarct. Odată cu renunţarea la fumat, riscul de îmbolnăvire cardiovasculară scade în timp, până la dispariţie.
Singurătatea poate să genereze boli de inimă?
Specialiştii din Olanda şi Statele Unite sunt de părere că da. Persoanele care nu socializează sunt mai temătoare şi prezintă un risc mai mare de a se îmbolnăvi de afecţiuni cardiovasculare. În plus, singurătatea este considerată un factor de stres puternic, care îi determină pe oameni să adopte o serie de comportamente nesănătoase, de la fumat la consumul de alimente bogate în colesterol. Optimismul pare să fie medicamentul ideal.