Suplimentele cu vitamine ar putea fi inutile pentru majoritatea oamenilor, iar unele dintre acestea pot implica riscuri mortale pentru femeile în vârstă, potrivit unui studiu apărut în Archives of Internal Medecine, o publicaţie a Asociaţiei medicale americane.
Suplimentele cu fier se numără printre cele care provoacă cea mai mare îngrijorare în rândul cercetătorilor, în schimb cele pe bază de calciu sunt asociate cu o scădere a riscului de mortalitate, potrivit acestui studiu.
„Am descoperit mai multe suplimente cu vitamine sau minerale frecvent utilizate, precum produsele multivitaminice, cele cu vitamina B6, acid folic, fier, magneziu, zinc şi cupru, care sunt asociate cu riscurile cele mai ridicate de mortalitate”, spun autorii acestui studiu, o echipă de medici americani şi finlandezi, informează Mediafax.
Noul studiu a stabilit că fierul este „puternic” asociat cu creşterea riscului de mortalitate, în funcţie de dozele ingerate. Autorii notează, totuşi, că nu au fost în măsură să determine dacă motivele care le-au determinat pe voluntare să ia suplimente cu fier pot explica această rată de mortalitate atât de ridicată. Cercetătorii au spus că sunt necesare mai multe studii pentru a explica această asociere.
În schimb, calciul este asociat cu o scădere a ratei de mortalitate.
Cele mai cunoscute şi mai active vitamine din grupa B-urilor sunt: B1, B2, B3, B5, B6, B9, B12. Ele combat simptomele stresului, depresiei şi problemele cardiovasculare, acţionând direct asupra cauzelor neuropsihice ale acestor adevărate „boli ale secolului”. Află în continuare cum ştii când îţi lipsesc şi ce să faci ca să-ţi asiguri necesarul zilnic de vitamine.
Vitamina B1 (tiamina)
– I se mai spune „vitamina performanţe intelectuale”, întrucât asigură creşterea capacităţii de învăţare, de memorare, de atenţie.
Semne de carenţă: agresivitate şi irascibilitate, stări depresive, anxietate, dereglări ale ritmului cardiac, tulburări de somn, oboseală cronică şi dificultăţi de concentrare, lipsa poftei de mâncare, furnicături în membre. Carenţa cronică sporeşte riscul de Alzheimer. Deficitul de B1 apare frecvent la femeile care ţin diete restrictive şi dezechilibrate.
Necesarul zilnic: 1,1-1,6 mg la femei şi 1,2-1,5 mg la bărbaţi. Consumul ridicat de dulciuri şi de cafea sau ceai negru, stresul, activitatea fizică intensă cresc necesarul de vitamina B1.
Vitamina B2 (riboflavina)
E supranumită „motorul vieţii” pentru că nici una dintre celulele care alcătuiesc organismul omului nu poate supravieţui în absenţa ei.
Semne de carenţă: stomatite, senzaţia de nisip în ochi, căderea părului, ameţeli, tremurături, concentrare dificilă, probleme cu somnul etc.
Necesarul zilnic: 1,2-2 mg la femei şi 1,4-1,7 mg la bărbaţi. Cei obligaţi să facă faţă unui stres psihic sau fizic au nevoie de cât mai multă riboflavină (până la 6,2 m
Vitamina B3 (niacina, vitamina PP sau acidul nicotinic)
Favorizează circulaţia cerebrală şi coronariană şi scade tensiunea arterială prin puternica sa acţiune vasodilatatoare. Calmează migrenele.
Semne de carenţă: apatie, somnolenţă, diminuarea reflexelor, scădere în greutate, diaree, fotosensibilitate.
Necesarul zilnic: 12-15 mg femeile, 18-23 mg bărbaţii. Organismul îşi poate produce singur B3, în prezenţa unui aminoacid şi a unor cantităţi suficiente de B1, B2 şi B6. Suplimentele farmaceutice de B3 trebuie luate cu prudenţă de către cei care suferă de insuficienţă renală, glaucom, gută şi probleme hepatice grave şi sunt contraindicate celor care suferă de ulcer gastric sau diabet. Eficienţa ei sporeşte în asociere cu vitaminele B2, B5 şi C, fiind diminuată de alcool, antibiotice, sulfamide, somnifere.
Încetineşte procesele de îmbătrânire, revigorează organismul şi reduce stresul.
Semne de carenţă: Carenţele de vitamina B5 apar doar în cazurile grave de malnutriţie. Lipsa moderată provoacă accentuarea stresului, oboseală cronică, insomnie sau somnolenţă, dermatită, greaţă, hipoglicemie şi este mai frecventă la vârstnici, la cei suferind de hipercolesterolemie şi la cei care au probleme cu alcoolul.
Necesarul zilnic: 10-15 mg (studii recente propun chiar 50 mg). Antibioticele, somniferele, pilulele anticoncepţionale, alcoolul o distrug aproape în totalitate.
Vitamina B6 (piridoxina)
Sistemul nervos este dependent de vitamina B6, care intră în compoziţia serotoninei („hormonul fericirii”) şi a altor neurotransmiţători.
Este utilă în ameliorarea sau combaterea unor afecţiuni neurologice şi de natură nervoasă.
Reduce sau elimină simptomele neplăcute ale sindromului premenstrual.
Semne de carenţă: dermatită seboreică, acnee, stomatite, depresie, confuzie, ameţeli şi greaţă, insomnie, irascibilitate, nervozitate şi anxietate, scăderea imunităţii etc.
Necesarul zilnic: 25-50 mg; foarte utilă este asocierea cu magneziu. Aportul crescut de proteine şi un efort fizic susţinut şi intens cresc necesarul de vitamina
Asigură sănătatea şi buna funcţionare a creierului şi sistemului nervos şi reduce riscul de a contracta boala Alzheimer.
Principalul rol al acidului folic este de prevenire a anomaliilor sistemului nervos şi coloanei vertebrale şi a malformaţiilor (spina bifida, buza de iepure, gură de lup ş.a.). De aceea, este foarte important ca femeile ce se pregătesc să devină mame şi cele deja însărcinate să ia, la recomandarea medicului, suplimente importante de acid folic.
Semne de carenţă: lipsa acidului folic este asociată cu o gamă largă de afecţiuni – anemie, ateroscleroză, osteoporoză, diferite forme de cancer, depresie, demenţă, pierderea auzului ş.a.
Necesarul zilnic: 0,4-0,6 mg. O particularitate a acestuia este că organismul uman absoarbe mai uşor acidul folic sintetic decât pe cel natural. Vitaminele B6 şi B12 favorizează absorbţia intestinală a acidului folic, fiind recomandat ca suplimentul zilnic să fie o combinaţie a celor trei B-uri.
Vitamina B12
Contribuie la funcţionarea normală a sistemului nervos, ameliorează irascibilitatea, îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare, de memorare, ajută la păstrarea echilibrului psihic.
Semne de carenţă: oboseală generală, pierderea apetitului, anemie severă, tulburări neuropsihiatrice (inflamaţia nervului optic, pierderi de memorie, stări schimbătoare, depresie).
Necesarul zilnic: 1,5-3 micrograme; eficacitatea ei creşte în prezenţa celorlalte vitamine din complexul B şi a potasiului. Este distrusă de lumină, de alcool, somnife
În ce alimente le găseşti
Vitaminele B şi acidul folic se găsesc în principal în: cereale integrale, arahide, legume verzi (dar şi în fasole uscată, dovleac), ciuperci, fructe (în special portocale şi caise), carne, măruntaie, peşte, lapte, ouă etc. Vitamina B12 este prezentă doar în produsele de origine animală, de aceea, adepţii unei diete vegetariene trebuie să ia suplimente farmaceutice. Gătirea alimentelor distruge B1, B5, B9. Vitaminele B2 şi B12 se descompun sub acţiunea luminii.
Sursa foto: Shutterstock