„Noi, românii suntem condamnaţi să trăim cu 10 ani mai puţin, iar asta din cauza bolilor cardiovasculare. Ca mortalitate prin boli de inimă, atât la bărbaţi, cât şi la femei…
… ne aflăm pe primele locuri în lume”, a anunţat dr. Dan Deleanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie, în cadrul conferinţei de „Prevenţia cardiovasculară în actualitate. Programe de succes în Europa”.
47% dintre bărbaţi şi 51% dintre femei mor din cauza unei boli cardiovasculare (BCV). Mortalitatea prin BCV a crescut continuu până în 2004, iar acum ne aflăm într-o perioadă de stagnare. Numai în 2005, 160.000 de români au murit de inimă. Tot atâtea decese a înregistrat şi Franta, numai că această ţară are o populaţie de trei ori mai mare, a anunţat dr. Deleanu.
„Vestea bună este că toate aceste complicaţii pot fi prevenite”, ne linişteşte prof. dr. Dan Gaiţă, Coordonator Naţional de Prevenţie Cardiovasculară, care ne recomandă trei paşi simpli: reducerea sau oprirea fumatului, activitate fizică în fiecare zi şi o alimentaţie mai sănătoasă.
Grăsimile şi sarea, factori de risc alimentari
„Suntem atât de tineri pe cât e inima noastră”, consideră prof. dr. Pekka Puska, preşedinte al World Heart Federation. Sănătatea noastră depinde în foarte mare măsură de sănătatea inimii noastre, iar aceasta este influenţată în mod deosebit de trei factori: colesterolul mare care „înfundă” arterele, hipertensiunea arterială şi substanţele toxice din fumul de ţigară.
„Deşi există diferenţe genetice între indivizi, există şi dovezi ştiinţifice care arată clar că alimentaţia influenţează foarte mult nivelul colesterolului. E vorba în special de calitatea grăsimilor. Grăsimile saturate, grăsimile animale măresc colesterolul. Grăsimile nesaturate, uleiul vegetal, uleiul de peşte reduc colesterolul”, explică profesorul finlandez.
Grăsimile saturate şi trans se găsesc în unt, brânzeturi grase, carne grasă, prăjeli. În schimb, uleiurile vegetale, uleiul de floarea soarelui, uleiul de soia, uleiul de rapiţă, uleiul de măsline, maionezele de calitate, fructele oleaginoase şi peştele gras conţin grăsimi poli şi mononesaturate.
În ce priveşte margarina, produs controversat încă la noi, specialiştii spun că margarinele tartinabile superioare sunt indicate ca sursă de grăsimi „bune”. Într-adevar, cu ani în urmă, margarinele conţineau aşa numitele grăsimi trans, asociate cu multe probleme de sănătate, inclusiv cu cele cardiovasaculare. În momentul de faţă, toate margarinele care se găsesc în comerţ sunt sănătoase, ne asigură dr. Deleanu.
Schimbarea modului de viaţă este esenţială
Prof. Puska spune că le-a recomandat finlandezilor să treaca de la unt la margarine, bogate în uleiuri vegetale nesaturate, iar această schimbare a influenţat în bine sănătatea lor. De altfel, margarina Becel a fost creată la solicitarea comunităţii medicale olandeze, încă din anii 60, când se vindea în farmacie, pe bază de reţetă.
În ce-i priveşte pe hipertensivi, consumul de sare este un factor ce nu trebuie trecut cu vederea. „Cu cât mănânci mai multă sare, cu atât îţi creşte tensiunea”, avertizează prof. Puska care mai spune că stilul de viaţă este cel mai important în prevenirea bolilor cardiovasculare.
Deşi genetica îşi spune şi ea cuvântul, modul de viaţă poate să te salveze sau, din contră, să te ucidă. Pentru a ne salva avem nevoie de schimbări majore în modul de viaţă, în alimentaţie, nivelul activităţii fizice şi atitudinea faţă de comportamente riscante cum este fumatul.
Fiecare individ în parte trebuie să-şi asume responsabilitatea faţă de propria sa sănătate. „Nimeni nu se poate îngriji de sănătatea ta mai bine decat tu însuţi, nici măcar un medic”, spune prof. Puska.
Totuşi, el crede că autorităţile au rolul lor, unul foarte important, în prevenţia cardiovasculară. Oamenii trebuie să fie educaţi, informaţi şi protejaţi prin lege. Stilul nostru de viaţă depinde de mediul în care trăim şi pentru a ne schimba comportamentul trebuie să fim sprijiniţi de cei care iau decizii.
Karelia de Nord, model de succes
Acum 40 de ani, Finlanda era pe primul loc între ţările dezvoltate la mortalitatea generată de boli cardiace în rândul bărbaţilor, aşa că finlandezii au decis să încerce un program naţional de prevenţie.
Programul pilot s-a derulat sub coordonarea prof. Pekka Puska, într-o regiune a ţării, Karelia de Nord, zonă cu multiple dezechilibre alimentare. Specialiştii au făcut cercetări, au promovat nutriţia echilibrată, au oferit recomandări atât adulţilor cât şi copiilor prin intermediul şcolilor, au iniţiat parteneriate cu producătorii de alimente, au adaptat legile.
Rezultatele au fost spectaculoase: din 1972 şi până în 2005 mortalitatea prin cauze cardiovasculare a scăzut cu 80% în Finlanda şi cu 85 în regiunea Karelia de Nord. Acum, un locuitor nu mai consumă 18 kg de unt pe an, ci numai 2,5, iar consumul de ulei vegetal a crescut cu 45%. Forţaţi de împrejurări, producătorii de alimente au început să elimine din produsele lor grăsimile saturate şi trans.
Foto: Shutterstock