Un nou studiu arată că sportul nu e esențial pentru slăbit, mai precis nu exercițiul fizic este cheia controlului greutății.
Un studiu internațional condus de Universitatea Loyola din Chicago, citat de sciencedaily.com, vine cu noi dovezi care demonstrează că sportul nu e esențial pentru slăbit și pentru controlul greutății, în general. Cercetătorii au studiat acest lucru pe persoane tinere din Statele Unite și din alte patru țări și au descoperit că nici activitatea fizică, nici sedentarismul nu pot fi asociate cu creșterea în greutate.
„Cercetările noastre indică faptul e posibil ca sportul să nu ne apere de îngrășare”, spune medicul Lara R Dugas, conducătoarea studiului, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Loyola.
Activitatea fizică în sine are beneficii dovedite pentru sănătate, de la scăderea discului de boli cardiace, diabet și cancer și până la îmbunătățirea sănătății psihice și a stării de spirit. Persoanele active tind să fie mai sănătoase și să trăiască mai mult. Dar, odată cu creșterea consumului caloric declanșat de efortul fizic, crește și pofta de mâncare și e posibil ca persoanele în cauză să compenseze acest efect mâncând exagerat sau devenind mai sedentar decât ar trebui în restul zilei.
Chiar dacă unii experți sugerează că scăderea gradului de activitate fizică în special la locul de muncă ar fi cauza principală a epidemiei de obezitate, noul studiu al Universității Loyola arată în mod obiectiv că nu există nicio corelație semnificativă statistic între creșterea în greutate și nivelul activității fizice.
Oamenii se cred mai activi decât sunt în realitate
Întrucât un studiu precedent arăta că oamenii au tendința de a supraestima cantitatea de mișcare pe care o fac, participanții la studiul actual au purtat dispozitive de monitorizare a activității fizice (accelerometre), care au măsurat atât numărul de pași, cât și energia consumată. Au mai fost monitorizate greutatea, înălțimea și procentajul de grăsimi corporale. După evaluarea inițială, participanții au fost examinați o dată pe an, în următorii doi ani.
La prima vizită, participanții din Ghana erau cei mai slabi (și femeile, și bărbații), iar americanii erau cei mai grași. De asemenea, ghanezii erau și cei mai activi fizic, 76% dintre bărbați și 44% dintre femei întrunind criteriile pentru activitate fizică sănătoasă elaborate de forurile americane de specialitate. Americanii în schimb respectau aceste criterii (minimum două ore și jumătate de efort fizic săptămânal) doar în proporție de 44% bărbații și 20% femeile.
Sportivii s-au îngrășat mai tare!
Surprinzător, cea mai mare creștere în greutate a fost înregistrată la participanții cei mai activi. De exemplu, americanii care făceau mișcare s-au îngrășat în medie 200 g, pe când cei sedentari au slăbit 300 g.
În concluzie, cercetătorii nu au descoperit nicio relație semnificativă între sedentarismul inițial și creșterea sau scăderea în greutate ulterioare. Singurii factori s-au dovedit a avea legătură cu creșterea în greutate au fost vârsta și sexul.