Din ce în ce mai mulţi români ajung la spital cu organismul în colaps din cauza sindromului burnout, un anumit tip de stres ce conduce la epuizare fizică, psihică şi emoţională. Această afecţiune aduce depresie, afecţiuni cardiovasculare şi probleme cu memoria.
O mare parte din persoanele care suferă de acest sindrom al muncii în exces ajung mai întâi la camera de gardă, prezentând simptome specifice atacului de panică, nereuşind să mai facă faţă stresului.
Deşi încă nu a fost catalogată drept boală, conform manualelor de diagnostic, sindromul burnout provoacă o mulţime de afecțiuni cronice, printre care depresia și bolile cardiovasculare. Japonezii, renumiţi pentru o etică a muncii dusă la extrem, se confruntă cu un fenomen numit karoshi, oamenii care mor din cauza muncii în exces, prin accident vascular cerebral sau infarct.
Citeşte şi: 5 metode prin care eviţi un burnout
Potrivit psihologului Dragoş Iliescu, stresul prelungit te deformează:
„Stresul în sine nu te distruge, stresul e parte din viață, stresul prelungit te deformează. E ca și cum ai fi o minge de cauciuc și te presează stresul și revii înapoi la normal, dacă ai o perioadă să-ți permită să respiri și să revii înapoi la normal. Dacă nu ai acea perioadă, stresul prelungit te deformează”, a declarat psihologul Iliescu pentru Digi 24.
Acest sindrom pune o presiune financiară foarte mare pe sistemele de asigurări de sănătate, prin prisma afecţiunilor pe care le generează, determinând pierderi de milioane de euro.
În acest sens, Marea Britanie şi ţările nordice obligă marii angajatori să deruleze programe pentru sănătatea psihologică a angjaţilor.
„Ce face legislaţia britanică, şi cele nordice, este să împingă înapoi presiunea mediului toxic din punct de vedere psihologic asupra angajatorului”, a mai afirmat psihologul Dragoş Iliescu.
Potrivit specialiştilor, fenomenul de burnout este mai degrabă o problemă a culturii organizaţionale şi a culturii muncii, românii fiind mai susceptibili la stres. Un român angajat cu normă întregă munceşte aproximativ 2.080 de ore pe an, în timp ce un francez lucrează cu 434 de ore mai puţin.
Citeşte şi: Cum poţi să scapi de oboseală
Cum recunoşti sindromul burnout
- Ai devenit cinic sau critic la serviciu
- Ajungi greu la serviciu şi îţi vine greu să începi noua zi
- Ai devenit irascibil sau nerăbdător cu colegii sau clienţii
- Îţi lipseşte energia şi satisfacţia în urma realizărilor tale
- Te simţi deziluzionat de locul tău de muncă
- Te foloseşti de mâncare, medicamente sau alcool pentru a te simţi mai bine
- Ţi s-au schimbat obiceiurile sau apetitul
- Ai dureri de cap neexplicabile sau dureri de spate
- Dai vina pe colegi pentru greşelile tale
În momentul în care sentimentele de burnout încep să apară, mulţi oameni se concentrează pe soluţii pe termen scurt precum vacanţele. Deşi acestea te vor ajuta cu siguranţă, este doar o relaxare temporară. Trebuie să pui accentul, de asemenea, pe strategii care au un impact mai mare şi să aduci o schimbare în viaţa ta.
Strategii pentru prevenirea burnout-ului
– lucrează cu un scop, altul decât recompensa financiară
– fă o analiză a jobului pentru a clarifica ce se aşteaptă de la tine şi ce nu. Acest lucru te va ajuta să identifici ce este cu adevărat important să faci şi ce poţi delega
– ajută-i pe ceilalţi- îţi poţi ajuta colegii într-o oarecare măsură deoarece chiar şi cele mai mici fapte bune te pot reenergiza
– fă sport: sportul te pot ajuta să previi stresul şi să induci o stare de bine. Mai mult, sportul te poate ajuta să dormi mai bine
– controlează-ţi alimentaţia – în managementul bolii, hrana joacă un rol important
Ultima modificare martie 26, 2018 1:33 pm