Dacă este real, efectul McClintock ar putea avea legătură cu evoluţia umana şi probabil că a ajutat la supravieţuirea speciei noatre.
La începuturile omenirii, când oamenii se hrăneau din vânat, bărbaţii dintr-un grup plecau împreună după hrană, pentru a fi mai puternici şi se întorceau după mai multe zile, astfel că stăteau alături de partenerele lor doar câteva zile pe lună. Pentru supravieţuirea speciei era foarte util ca toate femeile să fie într-o perioadă fertilă atunci când veneau bărbaţii acasă, astfel ca în urma contactelor sexuale ce aveau loc într-un grup să se nască urmaşi cât mai mulţi.
Cu timpul, organismul uman s-a adaptat şi au supravieţuit numai familiile în care femeile aveau capacitatea de a-şi sincroniza ciclul după cel al grupului.
De ce este controversat efectul McClintock?
În afară de faptul că existenţa şi eficacitatea feromonilor umani nu este pe deplin acceptată, adversarii teoriei au şi un alt argument foarte puternic: acela al coincidenţelor.
Dacă femeile în cauză au un ciclu de 28 de zile în medie, durata maximă dintre menstruaţiile lor ar fi de 14 zile, pe când cea minimă de 0 zile, deci media este de 7 zile. Având în vedere că foarte multe femei au cicluri destul de neregulate, mai scurte de 28 de zile sau mai lungi de 28 de zile, există şanse destul de mari ca menstruaţiile lor să înceapă la una, doua sau trei zile diferenţă, ceea ce poate fi interpretat ca sincronism, dar de fapt e numai o coincidenţă.
Citeşte şi alte lucruri pe care nu le ştiai despre menstruaţie!