Resimţi bătăile rapide ale inimii, respiraţia accelerată şi stările de ameţeală? Înseamnă că palpitaţiile te-au cuprins şi pe tine.
Citeşte tot ce trebuie să ştii despre ele şi află cum le poţi preveni!
Palpitaţiile sunt acele bătăi neregulate ale inimii resimţite ca senzaţii neplăcute, supărătoare, şi percepute sub forma unor lovituri repetate în regiunea precordială.
Ele apar de obicei în tahicardie (accelerarea ritmului cardiac), extrasistole ventriculare sporadice (bătăi scurte ale inimii) sau aparent fără nicio cauză. În funcţie de gravitatea problemei, apariţia palpitaţiilor poate fi una de scurtă durată sau o criză care poate ţine mai multe ore. Palpitaţiile au la bază o modificare de tip fiziologic sau patologic a activităţii cardiace, însă nu se poate spune că intensitatea lor este direct proporţională cu anormalitatea activităţii cardiace.
Ce determină apariţia lor?
În general, apariţia palpitaţiilor este determinată de diferite afecţiuni cardiace. Clima este şi ea un factor care poate provoca apariţia palpitaţiilor. Din cauza scăderii presiunii atmosferice foarte multe persoane acuză palpitaţii. Însă nu numai presiunea atmosferică are efecte negative asupra sistemului cardiovascular, ci şi umiditatea aerului, temperatura şi curenţii de aer pot şi ei influenţa buna funcţionare a inimii.
La fel de dăunătoare sunt şi fluctuaţiile de temperatură, care vara sunt foarte crescute, iar iarna destul de scăzute. Alte cauze extracardiace care determină apariţia palpitaţiilor sunt stările de excitaţie psihică, eforturile mari, febra, abuzul de excitante, unele medicamente (atropina, efedrina, extracte tiroidiene), unele tulburări digestive (aerofagii şi constipaţie), anemia, hipertiroidismul şi menopauza.
Cine este afectat?
De obicei cele mai vulnerabile sunt persoanele care suferă de anumite afecţiuni cardiace, în special persoanele trecute de vârsta de 50 de ani. În cazul acestora, palpitaţiile sunt însoţite de anxietate, paloare şi transpiraţii. Chiar şi persoanele sănătoase care nu suferă de afecţiuni cardiace pot avea la un moment dat palpitaţii.
În cazul acestora, ele se produc din cauza unui regim alimentar defectuos care conţine grăsimi prea multe sau excese alimentare, a stresului, a excesului de cafea, ceai, tutun, alcool, a suprasolicitărilor fizice şi intelectuale sau pur şi simplu din cauza oboselii excesive şi a sedentarismului.
Ce boli ascund palpitaţiile
Când palpitaţiile durează mult şi se repetă foarte des, e bine să nu le ignori, deoarece sănătatea ta poate fi în pericol. Chiar dacă palpitaţiile nu reprezintă o boală, în spatele lor se pot ascunde diferite afecţiuni. Boli precum inflamaţia miocardului, hipoglicemia, hipertensiunea sau hipertiroidia sunt câteva din afecţiunile grave care pot provoca palpitaţii. Totodată şi lipsa severă de calciu, deseori ignorată, poate fi un factor cauzator de palpitaţii.
Este recomandat ca în momentul în care palpitaţiile se repetă să te adresezi unui medic.
Cum previi apariţia lor
Pentru a preveni apariţia palpitaţiilor se recomandă evitarea excesului de băuturi alcolice, de cafea şi tutun. În schimb, din agenda ta nu trebuie să lipsească exerciţiile fizice efectuate zilnic între 30 şi 40 de minute (grădinărit, mersul pe bicicletă, înot) recomandate pentru a preveni sedentarismul şi alimentaţia echilibrată (minim trei mese pe zi, moderate).
Nu fă exces de brânzeturi grase, caşcaval, lapte gras, smântână, mezeluri, unt, ouă şi orice alt produs de origine animală care conţine foartă multă grăsime. În schimb consumul de fructe şi legume este foarte indicat.
Foto: Shutterstock