Relația dintre copil și medicul stomatolog nu este întotdeauna cea mai prietenoasă. Cei mici încă se tem adeseori să meargă la dentist.
Sănătatea orală este esențială, iar obiceiurile sănătoase de îngrijire dentară trebuie implementate de la o vârstă cât mai fragedă. Tocmai de aceea, am stat de vorbă cu Arina Vinereanu, medic primar stomatolog și secretar general al Asociației Naționale de Stomatologie Pediatrică din România, pentru a afla cum să îi obișnuim pe cei mici să aibă grijă de dantura lor.
Cele mai frecvente probleme dentare cu care se prezintă copiii la dentist
Aș vrea să pot spune că majoritatea copiilor vin la cabinet fară probleme, pentru o simplă consultație și pentru a primi informații avizate referitor la modul corect de îngrijire a dinților. Totuși, în practică lucrurile nu stau chiar așa, pentru că și în secolul XXI caria dentară rămâne boala cronică cel mai frecvent întâlnită la copii, chiar din primii ani de viață. Prin urmare, ea este și principalul motiv pentru care părinții își aduc copiii la stomatolog. I se alătură anomaliile dento-maxilare și traumatismele dento-alveolare, acestea din urmă asociate cel mai adesea cu accidentele de joacă.
Ce probleme sunt evitabile cu o igienă orală corespunzătoare
Igiena orală corectă este, în mod evident, primul și cel mai la îndemână mod de prevenire a bolii carioase, iar obiceiurile corecte de igienă create la timp, încă din prima copilărie, și întreținute ulterior, vor contribui, mai târziu, la prevenirea nu doar a cariei, ci și a bolii parodontale.
Trebuie precizat și că igiena orală corectă nu se rezumă la spălatul pe dinți de două ori pe zi. Este important și ce pastă folosim. Cele mai recente ghiduri elaborate de Academia Europeană de Stomatologie Pediatrică (EAPD) recomandă pastele de dinți cu conținut mare de fluor (1000-1450 ppm) chiar și pentru copiii sub vârsta de 3 ani, cu mențiunea că se va folosi o cantitate foarte mică de pastă (de dimensiunea unei grăunte).
Deși poate par puțin importanți din cauză că vor fi înlocuiți, dinții de lapte pot avea patologii destul de serioase, mai ales prin implicațiile lor. Pe de-o parte, aceste consecințe pot fi imediate, ca de pildă nopți nedormite din cauza durerilor dentare, alterarea zâmbetului prin prezența unor incisivi de lapte înnegriți de carie, dificultăți în masticație. Deloc neglijabil este și aspectul psihologic – un copil cu carii va evita să zâmbească în poze și să socializeze, mai ales atunci când colegii de joacă observă dinții și fac glume malițioase pe această temă.
Și mai importante pe termen lung sunt însă consecințele pe care carierea caria netratată a dinților temporari le poate avea asupra dezvoltării dentiției permanente. Aceste urmări pot îmbrăca forme variate, de la defecte ale structurii și aspectului țesuturilor dure dentare până la migrări necontrolate cu modificări ale condițiilor de spațiu pe arcadă și apariția sau accentuarea înghesuirilor dentare.
Ce trebuie știut despre dinții de lapte care nu cad
Menținerea pe arcadă a dinților temporari peste perioada obișnuită de înlocuire poate avea cauze diverse. Ea se poate datora, de exemplu, spațiului insuficient pe arcadă, ceea ce poate împiedica dintele permanent să își găsească „drumul” de erupție și să „topească”, pe parcurs, rădăcina predecesorului de lapte, care astfel va persista mai îndelung pe arcadă. Uneori mugurele dintelui permanent de înlocuire pur și simplu lipsește. Există și boli generale (ca de pildă sindromul Down sau unele endocrinopatii) ce pot cuprinde în tabloul manifestărilor lor clinice întârzierea exfolierii dinților de lapte, iar alteori intervalul de menținere a acestora pe arcadă se prelungește fară să existe motive patologice pentru aceasta. În funcție de cauza menținerii prelungite pe arcadă a dintelui sau dinților temporari, atât consecințele, cât și conduita terapeutică vor fi diferite.
Scoaterea dinților de lapte acasă
Atunci când mobilitatea dintelui de lapte este mare și exfolierea (pierderea) iminentă, îndepărtarea lui de către cineva din familie poate fi nu doar benefică, ci și amuzantă pentru copil și anturaj, un prilej de bucurie și o demonstrație de vitejie. Totuși, scopul efectuării unor astfel de manevre acasă nu ar trebui să fie niciodată evitarea întâlnirii cu stomatologul. Vizita periodică la dentist are rostul și importanța ei și nu trebuie nici condiționată și nici legată neapărat de necesitatea efectuării unui act terapeutic. Cu alte cuvinte, n-ar trebui să ducem copilul la dentist numai când are dinți de scos sau carii de tratat, ci mai curând pentru că prin controale stomatologice regulate îl păzim de probleme grave.
Bruxismul dentar la copii – ce trebuie să știm?
Bruxismul poate avea cauze fizice locale (de exemplu malpoziții dentare, adică dinți în poziții incorecte) sau poate fi provocat de anumite patologii sau stări generale (ca de pildă anxietate și stres, probleme de coordonare, unele tulburări din spectrul autist). Deși copilăria este, din perspectiva adultului, vârsta cea mai lipsită de griji, lucrurile se văd foarte diferit prin ochii celor mici, iar angoasele și temerile copilăriei sunt, pentru moment, mai mari, mai importante și mai persistente decât aceștia și le vor aminti ulterior. Până la un punct, „tocirea” dinților de lapte este normală și face parte din procesul fiziologic de dezvoltare. Când însă copilul strânge din dinți în somn generând zgomote specifice sau acuză dimineața dureri musculare ori la nivelul articulației temporo-mandibulare, este cazul să ne întrebam dacă nu cumva bruxismul a depășit zona firescului. Răspunsul la această întrebare este bine să fie căutat împreună cu medicul stomatolog, uneori chiar cu ajutorul unui psiholog sau al medicului pediatru.
Probleme dentare mai puțin întâlnite la copii
Desigur. Un exemplu ar fi anomaliile de structură, care afectează calitatea țesuturilor dure dentare. În astfel de situații, caria se poate grefa mai ușor și poate progresa mai rapid, mai ales atunci când defectul este localizat în zonele laterale – de pildă la nivelul primilor molari permanenți – prin urmare mai greu de remarcat de către părinți. Iată de ce este bine să ducem copilul la control fară să așteptam să aibă vreun simptom, să dăm medicului pedodont ocazia să observe și să rezolve problemele în fazele lor incipiente, când tratamentul este mai ușor de efectuat și de suportat și – nu în ultimul rand – mai puțin costisitor.
Ce facem cu frica de dentist la copii?
O variantă ar fi să o combatem cu argumente logice: niciun părinte nu își duce copilul la medic pentru ca acesta să îi facă rău. E foarte clar. Dar ce logică mai funcționează în fața fricii și necunoscutului, mai ales la copii? Și mai ales după o noapte nedormită? Sau când copilul are și o patologie generală care implică dificultăți de comunicare? Prin urmare, cel mai bine ar fi să procedăm în așa fel încât frica de dentist practic să nu existe. În niciun caz nu vom izbuti așa ceva povestind copilului, în chip de anecdotă, propriile noastre experiențe nefericite – și evident amplificate de imaginație – cu nesfârșite chinuri pe scaunul stomatologic devenit „scaunul de tortură”. Mult mai bine va funcționa construirea, de la o vârstă cât mai fragedă, a unei relații de încredere cu stomatologul pediatru, pe care copilul îl va vizita firesc, așa cum merge la grădiniță sau în parc. În aceste condiții frica nu își va mai face loc sau, atunci când apare, va fi de scurtă durată și ușor de depășit. Practic vorbim acum de conceptul „Dental Home”, menit să transforme cabinetul de pedodonție într-un spațiu familiar, unde copilul se simte confortabil și în siguranță, întâlnește chipuri cunoscurte și prietenoase, unde primește profilaxia sau, după caz, tratamentul necesar și unde se va întoarce cu bucurie sau cel puțin fară angoasă la intervale prestabilite.
Implementarea unui program de îngrijire dentară
Cel mai ușor este să introducem rutina zilnică a igienei orale cât mai de timpuriu – din momentul erupției primului dinte de lapte sau chiar și mai devreme. Vom crea astfel obiceiuri sănătoase și, dacă reușim să nu ne abatem de la ele și să evităm compromisuri de genul „nu-i nimic dacă în seara asta adormim cu dinții nespălați”, vom avea încă din prima copilărie reflexe condiționate ce se vor menține și când copilul va deveni singurul responsabil de propria sa igienă oro-dentară. Periajul de dimineață și cel de seară trebuie să facă parte din rutina fiecărei zile, iar exemplul personal oferit la vârsta când micuții tind să imite practici, gesturi și atitudini va avea cu siguranță efectul scontat.
Igiena alimentației este și ea extrem de importantă. Renunțarea la biberonul sau alăptatul de noapte se face cu mult mai ușor pe la vârsta de 6-12 luni decât mai târziu, când copilul a devenit deja conștient de puterea sa de convingere și de faptul că plânsul poate fi un argument foarte bun pentru a obține aprope orice.
Webinare pentru zâmbete fericite gratuite
Pentru că cei Cei mici merită zâmbete sănătoase, fără carii. De aceea, Colgate România, împreună cu Societatea Națională de Cruce Roșie din România și Asociația Națională de Stomatologie Pediatrică din România lansează campania „Zâmbește pentru viitor”. În cadrul campaniei, părinții sunt invitați să participe la mai multe webinare gratuite, susținute de medici stomatologi pediatri și ortodonți, pentru a descoperi informații actuale despre sănătatea orală a copiilor.
Temele webinarelor sunt:
13 octombrie 2020: Igiena orală acasă, alături de cel mic
27 octombrie 2020: Prevenirea afecțiunilor dentare în cabinetul stomatologic
10 noiembrie 2020: Igiena orală a copiilor cu aparate ortodontice
24 noiembrie 2020: Medicul stomatolog este prietenul copilului tău!
Înscrierea se poate face pe website-ul www.programscolarcolgate.ro. Fiecare webinar durează 30 de minute și toate întrebările de la părinți vor primi răspunsuri de la medicul stomatolog fie în timpul webinarului, live, fie ulterior, pe pagina programului.