Mai multe patologii, în special cele cardiace şi respiratorii, îi afectează mai des pe oameni în timpul sezonului de iarnă, afirmă cercetătorii francezi.
Prima explicaţie, generală, se aplică la toate maladiile contagioase care se transmit pe cale aeriană (gripă, bronşită infecţioasă, răceală, angină virală etc.), informează Mediafax.
Potrivit unui raport din 2009 întocmit de Institutul de supraveghere sanitară asupra fiziologiei frigului, „tendinţa de concentrare a populaţiei în spaţii închise şi puţin ventilate (atunci când este frig afară) creşte riscul de infecţii”.
Citeste si 8 moduri de a evita răceala
Pe de altă parte, corpul uman apelează la o anumită strategie pentru a încălzi aerul rece inspirat, înainte de ajungerea acestuia în plămâni. Mucoasele nazale transferă în acest aer apă aflată la temperatura corpului (fenomen care explică expresia «nas care curge», frecvent întâlnită în sezonul rece). Acest transfer de căldură umidifică aerul şi provoacă uscarea barierei fizice care este alcătuită din mucus. Virusul şi bacteriile intră în acest fel mai uşor în organism.
Frigul alterează în paralel funcţionarea sistemului imunitar. „Celulele se deplasează mai încet, fapt care diminuează reacţia imunitară şi lasă virusului timpul necesar pentru a se instala în corp”, a explicat Bruno Lina. Perişorii (cilii) care curăţă cu regularitate bronhiile sunt mai puţin eficienţi atunci când temperaturile sunt scăzute. Toate aceste elemente explică, cel puţin parţial, recrudescenţa hibernală a răcelilor şi a altor bronşite.