– LSIL (leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut) – există modificari celulare provocate de HPV care încadreaza frotiul în categoria CIN 1 (displazie uşoară). Modificările sunt localizate la nivelul epiteliului de acoperire al colului uterin, deci nu au potenţial invaziv. Medicul ar putea să-ţi recomande o colposcopie însoţită de biopsie sau doar ţinerea sub control a leziunii, în funcţie de vârstă – la adolescente sunt şanse mai mari ca leziunea să fie eliminată de sistemul imunitar. La femei adulte, în funcţie de rezultatul biopsiei, se poate recomanda excizia.
– HSIL (leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt) – diferenţa între LSIL şi HSIL este că în al doilea caz modificările sunt mai evidente şi afectează atât un număr mai mare de celule cât şi mai multe straturi ale epiteliului. Totuşi, modificările sunt limitate la nivelul epiteliului de acoperire al colului uterin, deci nu snt invazive. Medicul îţi va recomanda să faci imediat o colposcopie cu biopsia zonelor afectate, urmată de excizie, dacă este cazul.
– SCC (carcinom cu celule scumoase) – indică prezenţa unui cancer de col uterin, adică celulele modificate se extind în afara epiteliului colului.
Anomalii ale celulelor glandulare
– NOS (celule glandulare atipice cu semnificaţie nedeterminată) – modificările sunt mai mari decât în cazul inflamaţiei, dar nu suficient de mari pentru a fi catalogate drept neoplazie. Nu se poate preciza potenţialul neoplazic. – Celule atipice în favoarea neoplaziei – modificările sugerează prezenţa unei leziuni premaligne. În ambele cazuri se recomandă colposcopia cu biopsia zonelor suspecte. În functie de vârstă şi simptome se poate recomanda şi investigarea endometrului. – AIS (adenocarcinom endocervical in situ) – indică prezenţa unei leziuni maligne limitată la epiteliul glandular endocervical, fără invazie, deci fără posibilitatea metastazelor. În funcţie de caz se recomandă excizia leziunii, conizaţie sau histerectomie.
– Adenocarcinom endocervical, endometrial sau extrauterin – indică prezenţa unei leziuni cu capacitate invazivă, care a depăşit epitelul de suprafaţă. Alte leziuni maligne – în această categorie sunt incluse leziunile maligne rare ale colului, dar şi metastazele la acest nivel provenite din tumori ale altor organe.
Formularul de raportare al testului Papanicolau ar trebui să includă şi recomandările medicului anatomopatolog care a analizat proba. În funcţie de rezultat el poate bifa: repetarea testului, testarea HPV, colposcopia, biopsia sau chiuretajul biopsic. Desigur, recomandarea finală va veni de la medicul tău ginecolog, care ţine seama şi de vârstă, istoricul familial şi personal, alte patologii asociate etc.
În perioada 29 martie – 5 aprilie 2011, specialiştii Synevo răspund întrebărilor legate de testul Papanicolau pe Unica.ro. Dacă ai nelămuriri privind testul Papanicolau sau interpretarea rezultatelor, lasă întrebarea ta sub formă de comentariu la acest articol şi medicul anatomo-patolog îţi va răspunde!
Consultanţi de specialitate: dr. Cristina Mambet, Director Medical, dr. Anca Lăzăroiu, medic primar anatomo-patolog, Dr. Anca Potecă, medic specialist anatomo-patolog, laboratoarele Synevo.
Citeşte mai multe informaţii despre testul Papanicolau!