Ce recomandă stomatologii pentru a-ți menține sănătatea dentară la cote maxime în timpul epidemiei

Din cauza contextului epidemiologic actual, foarte multe dintre obiceiurile noastre s-au schimbat, inclusiv vizita la medicul stomatolog. Cabinetele s-au închis și, din acest motiv, este esenţial să știm care sunt semnele urgenţelor stomatologice și cum prevenim problemele dentare în această perioadă de pandemie. Federaţia Studenţilor în Medicină Dentară din România (”FSMDR”) și Asociaţia Iniţiativa Pacientul 2.0 (“Pacientul 2.0.”), sprijinite de elmex Dental Edu România, au pregătit acest GHID pentru un zâmbet sănătos în timpul pandemiei cu noul coronavirus. Federaţia Studenţilor în Medicină Dentară din România (FSMDR) unește asociaţiile de profil din toată ţara, fiind înfiinţată cu scopul de a reprezenta, la un nivel cât mai

În absenţa vizitelor regulate la medicul stomatolog, este important să nu neglijăm igiena orală și să conștientizăm că o bună îngrijire a dinţilor ne poate ajuta să menţinem sănătatea lor. Trebuie respectate indicaţiile date de medicul stomatolog la ultima întâlnire. Igienizarea se face riguros în această perioadă, tocmai pentru a preveni apariţia unor situaţii nedorite care să impună intervenţia de urgenţă a medicului dentist.

Cele mai frecvente întrebări legate de sănătatea dentară în timpul pandemiei

De unde știu dacă am o igienă orală corespunzătoare? Pot vedea niște semne?

Semnele unei igiene dentare corespunzătoare sunt: dinţi curaţi cu absenţa depozitelor alimentare la nivelul suprafeţelor, gingii de culoare roz. Atunci când igiena nu este efectuată în mod corespunzător, poate să apară inflamatia gingivală. Ce se întâmplă, mai exact? Culoarea gingiei din imediata apropiere a dintelui se modifică, apare sângerarea gingivală la periaj, dar și respiraţia urât mirositoare.

Cum să îndepărtez placa bacteriană de pe dinţi?

Este dovedit știinţific faptul că periajul dentar practicat de două ori pe zi, utilizând o tehnică corectă, asigură o igienă orală corespunzătoare. Desigur că sunt foarte importante și instrumentele auxiliare: folosirea aţei dentare, a apelor de gură, precum și a mijloacelor suplimentare de igienizare necesare fiecărei situaţii particular. Aici am în vedere: prezenţa unui aparat ortodontic fix, a protezelor parţiale mobilizabile, a implanturilor dentare etc.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Citește și: Ghidul pacienților cu hemofilie în perioada pandemiei COVID-19

De câte ori pe zi trebuie să mă spăl pe dinţi?

Frecvenţa periajului de 2 ori pe zi se menţine și în această perioadă. Periajul suplimentar nu se exclude mai ales atunci când gustările sunt frecvente sau atunci când vorbim de pacienţii care poartă aparate ortodontice sau au proteze parţiale. Ideal este ca programul dv. de igienă orală să fie individualizat în funcţie de problemele pe care le aveţi.

Ar trebui să mă spăl pe dinţi mai frecvent decât de obicei în perioada de criză?

Creșterea frecvenţei periajului dentar este justificată în condiţiile în care orarul alimentar se modifică, adică crește numărul gustărilor și, implicit, al ocaziilor cu care pH-ul scade sub valoarea critică de 5.5. Prezenţa carbohidraţilor în cantităţi mari crește efectiv cantitatea de acizi la nivelul suprafeţelor dentare, acizii fiind capabili să producă demineralizari la nivelul acestora.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

De ce este importantă aţa dentară și cum se folosește ea?

Deși avem senzaţia că prin periajul dentar curăţăm complet dinţii, o parte importantă din tot ceea ce mâncăm rămâne între dinţi și pentru asta este necesară aţa dentară care să cureţe spaţiile dintre dinţi. Iar aceasta e important să fie folosită zilnic, o dată pe zi, seara. De multe ori vedem că pacienţii au tendinţa de a folosi un produs de îndepărtare a alimentelor dintre dinţi doar în cazul în care consumă alimente fibroase, cum ar fi carnea sau produse cu coji, cum ar fi popcornul, ceea ce poate da o jenă, e ceva deranjant. Din păcate, indiferent ce tipuri de alimente consumăm, placa dentară (depozitul moale alb-gălbui care se formează pe dinţi), care e infimă, aderă pe toate suprafeţele dinţilor. Mai exact, poate să fie inclusiv pe cele în care dinţii intră în contact și unde periuţa nu se poate adapta ca să cureţe. Neîndepărtată zile la rând, această placă bacteriană formată în principal din resturi de alimente și bacterii, produce carii și inflamaţie gingivală. Astfel, fiind zone ascunse, cariile de pe aceste suprafeţe se depistează târziu, când deja sunt extinse mult în profunzime spre nerv sau spre gingie. În aceste situaţii, tratamentul nu mai este atât de simplu.

În ce situații este nevoie de o igienă specială a dinților

Igiena orală la persoanele cu probleme parodontale trebuie să fie și mai riguroasă decât la alte persoane. Boala parodontală este cauzată de bacterii oportuniste care găsesc condiţii bune de înmulţire chiar în zonele unde rămân resturi alimentare și care nu se îndepărtează sau unde sunt mai greu de îndepărtat.

În concluzie, igiena orală foarte atentă este obligatorie pentru vindecare. Tratamentul de corecţie a sechelelor lăsate de boala parodontală (afectarea gingiei și a osului) este inutil dacă nu îndepărtăm cauza: placa bacteriană. Îndepărtarea plăcii bacteriene trebuie să se realizeze constant deoarece aceasta se redepune. Putem controla acest lucru prin curăţarea completă a dinţilor și a gingiilor.

În plus, la pacienţii cu probleme parodontale întâlnim deseori hipersensibilitate dentinară, adică acea durere pe care o resimt pacienţii la rece, dulce, acru sau atingere, în lipsa cariilor. Asta se întâmplă din cauza expunerii rădăcinilor dentare ca urmare a retracţiilor gingivale date fie de inflamaţia parodontală (și distrucţia suportului osos și gingival al dinţilor), fie de traumatisme pe gingie în lipsa inflamaţiei (cum ar fi periajul agresiv, insistent, fie bruxism).

Citește și: Parentingul în timpul pandemiei, între disperare și conectare

Persoanele cu punţi și proteze este important să acorde o la fel de mare importanţă igienei orale, dar cu produse adaptate în cazul lor. Să nu credem că dacă avem dinţii acoperiţi cu o lucrare nu mai trebuie curăţaţi, ci dimpotrivă, curăţarea este esenţială. Doar așa se va evita formarea unor carii secundare pe bonturile (resturile de dinţi) pe care se ancorează coroana, carii care în timp pot să scadă rezistenţa acestora, pot duce la fractura lor și astfel, în timp, să fie și acei dinţi stâlpi pierduţi.

Persoanelor purtătoare de coroane dentare separate (deci care nu sunt lipite între ele) li se recomandă igiena prin periaj de două ori pe zi (obligatoriu seara) și aţă dentară/duș bucal o dată/de două ori pe zi ca în cazul celor fără nicio problemă stomatologică.

În schimb, la cele cu punţi dentare, în afară de periajul de 2 ori pe zi, se recomandă ca în zona punţii, aţa să fie înlocuită cu dușul bucal sau cu periuţe interdentare pentru curăţarea spaţiului dintre punte și mucoasă (gingie), acolo unde periuţa de dinţi nu pătrunde.

De asemenea, acolo unde există lucrări pe implanturi dentare, igiena orală trebuie să fie făcută cu o și mai mare stricteţe. Să nu considerăm că dacă nu mai este dinte natural, ci doar lucrare deasupra și un implant metalic în os nu mai este nevoie de curăţare. Dimpotrivă.

Aplicaţiile ortodontice (inelele dentare și bracket-urile) favorizează retenţia alimentelor și iritaţia gingiei. Ele constituie nișe pentru dezvoltarea plăcii bacteriene – caz în care crește riscul de carii (foarte importantă aici este frecvenţa expunerilor la alimente dulci, lipicioase). Alimentele preferate de grupa de vârstă 6-18 ani: răcoritoare dulci, produse de patiserie, băuturi carbogazoase și dulciuri, deci produse care pot crește riscul de cariere a dinţilor associate cu o igienă deficitară pot compromite rezultatul tratamentului.

Mai apoi, după orice intervenţie chirurgicală, zona operată trebuie menajată câteva săptămâni, adică să nu fie pusă presiune pe ea prin periaj sau consum de alimente dure pentru a evita agăţarea firelor de sutură. Nu înseamnă că nu trebuie să ne spălăm pe dinţi în acea perioadă, ci că periajul se face în primele zile pe toţi dinţii sărind peste zona operată până când gingia la suprafaţă capătă aspectul normal (aproximativ 2 săptămâni).

Citește și: Izolare în doi: ce înseamnă perioada de carantină pentru cupluri, din perspectiva unui psiholog

În acest timp, ca să compensăm curăţarea pe zona respective, facem clătiri cu ape de gură sau cu soluţii speciale (soluţiile și concentraţiile se stabilesc de medicul stomatolog, după caz și oricum clătirea nu tebuie să fie făcută cu putere, ci blând prin mișcarea redusă a obrajilor).

În general, după primele săptămâni, periajul poate fi reluat și pe zona operate, dar cu periuţe moi, fără presiune.

Ce poți face în cazul mirosului neplăcut al gurii în această perioadă

De cele mai multe ori, halitoza (mirosul neplăcut al respiraţiei) este cauzată de prezenţa resturilor alimentare pe suprafaţa dinţilor, între dinţi sau sub lucrările protetice. Soluţia în această situaţie este să ne curăţăm dinţii complet prin periaj dentar, folosirea aţei dentare/dușului bucal/periuţei interdentare și perierea ușoară a limbii, de 2 ori pe zi, neapărat pe sub toate lucrările protetice.

Dacă halitoza nu dispare după aceste măsuri, posibil să fie prezente probleme ale dinţilor sau gingiilor (carii greu vizibile cu ochiul liber aflate între dinţi, la nivelul molarilor sau pe dinţii stâlpi ai lucrărilor protetice sau degradarea și îmbibarea cu bacterii a protezelor sau boală parodontală). Acestea vor fi discutate cu medicul stomatolog. Halitoza nu este o problemă pentru care să ne prezentăm la cabinetul stomatologic de urgenţă.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro