Moda vegetariană a prins aşa de bine,încât mi-e teamă ca nu cumva carnea să nu fie considerată, cât de curând, dacă nu otrăvitoare, cel puţin ilegală.
Nu mănânc nimic cu ochi – este zicala după care sunt compuse meniurile a din ce în ce mai mulţi oameni. Sunt convinsă că şi tu ai, la tine la serviciu sau printre prieteni, un număr oarecare de vegetarieni, dacă nu cumva faci parte chiar tu din această categorie. Nu ştiu dacă ai remarcat însă că, nu tocmai întâmplător, respectivele persoane sunt cele de care se „lipesc” mai toate virusurile, cele care sunt anemice şi obosesc relativ uşor, sunt friguroase – cele care au simptome de imunitate scăzută şi de anemie, cu alte cuvinte. De cealaltă parte, se situează iubitorii de mititei, biftec şi chiar de ceafă la grătar, iar undeva la mijloc se situează grupul „moderat”, consumator de pui şi peşte.
Cărămizile organismului
De ce are omul nevoie de carne în alimentaţie?
Deoarece carnea, peştele şi preparatele lor sunt principalele surse de proteine de calitate superioară, iar proteinele sunt „cărămizile” din care este construit organismul fiecăruia. Deosebirea dintre organismul uman şi o casă este faptul că organismul „construieşte” şi „demolează” încon-tinuu: cu cât un anumit ţesut este mai activ biologic, cu atât procesele sunt mai rapide. De exemplu, proteinele care compun un muşchi sunt complet schimbate în câteva luni, iar cele care fac parte din ficat şi pancreas sunt total înnoite după numai zece zile. În cărnurile slabe, cantitatea de proteine variază între 18% şi 22%, iar în cărnurile grase procentele scad până la 12%-14%. Carnea mai aduce şi o mare cantitate de vitamine din grupul B şi, lucrul cel mai important, este cea mai bună sursă de fier atât prin cantitate (3-5 mg% în muşchi şi 10-15 mg% în ficat, splină şi rinichi), cât şi prin condiţiile favorabile de absorbţie. Produsele din carne sunt bogate şi în alte minerale: fosfor, potasiu, zinc, cupru, dar şi iod şi fluor – ultimele două se găsesc din abundenţă în peşte.
Carne bună şi ne-bună
Bogăţia de elemente nutritive explică de ce carnea este bine-venită în meniurile femeilor însărcinate, în cele ale copiilor şi adolescenţilor, în perioadele de refacere după boli grele, atunci când vrei să rezişti mai bine poluării, agresiunilor toxice sau microbiene. În plus, studiile au demonstrat că aceia care consumă carne sunt mai viguroşi, mai bine dezvoltaţi, mai înalţi, au o activitate cerebrală mai dinamică şi au o capacitate de muncă mai mare decât cei care o evită. Oricât ar fi de bună carnea, prea multă poate face însă rău: dacă mănânci mai multă carne în detrimentul lactatelor, nu vei avea un aport bun de calciu, ceea ce înseamnă că rişti demineralizarea osoasă sau rahitismul, în cazul copiilor. Dacă mănânci multă carne grasă, favorizezi creşterea colesterolului şi a trigliceridelor şi apariţia bolilor cardiovasculare, iar dacă exagerezi cu carnea slabă şi cu organele, te expui gutei şi litiazei urinare, cu calculi formaţi din acidul uric. Deci cel mai bine ar fi să mănânci echilibrat, să pui în farfurie şi legume, şi cereale (ca să reduci riscul de cancer de colon), să combini inteligent făinoase, lactate, chiar şi dulciuri, ocazional.