S-au împlinit 50 de ani de când femeile din toată lumea nu mai sunt sclavele propriului corp. Pe 9 mai 1960 s-a anunţat punerea în vânzare a primei pilule contraceptive.
Acum 50 de ani, autorităţile americane au anunţat că aprobă folosirea produsului Enovid ca formă de contracepţie. De atunci, sexul nu mai este sinonim cu sarcina. În următorii 10 ani, o mulţime de alte ţări au adoptat pilula, până când ea a devenit una din metodele preferate ale femeilor ce vor să evite o sarcină. Şi, după unii, pilula este cea mai mare descoperire medicală a secolului XX.
Oamenii de ştiinţă ştiau de mult timp că anumite doze din anumiţi hormoni împiedică ovulaţia, însă nu reuşeau să obţină cantităţi suficiente pentru a produce la scară largă o pilulă contraceptivă.
Apariţia primelor pilule le-o datorăm lui Katherine McCormick şi Margaret Sanger. Mama lui Margaret murise de tânără, epuizată după cele 11 naşteri. Ca asistentă medicală, Margaret văzuse sute de femei murind la naştere sau după avorturi provocate de ele însele. Drept urmare, şi-a dedicat întreaga viaţă promovării comtracepţiei şi încă din 1916 a deschis prima clinică de planning familial. Katherine, în schimb, şi-a pus averea la bătaie pentru a asigura fondurile necesare cercetărilor.
Cele două femei au apelat la ajutorul lui Gregory Pincus, biolog şi cercetător care începea să descopere terapiile hormonale. Împreună au cerut fonduri companiei farmaceutice Searle, care, însă, nu a fost de acord. În paralel, Frank Colton, chimistul Searle a descoperit fără să vrea un fel de pilulă contraceptivă, care apoi a fost perfecţionată de Pincus.
La început, pilula fost singurul medicament adresat persoanelor sănătoase, aşa că s-a discutat mult problema siguranţei. Popularitatea ei a crescut în valuri. Dacă la numai doi ani de la aprobare, un milion de femei luau deja pilula, la începutul anuilor 80 popularitatea ei a scăzut cu mult, când s-a zvonit că ar provoca cheaguri de sânge, cancer, atac vascular cerebral şi alte probleme de sănătate.
Chiar şi astăzi apar, din când în când, diverse studii privid siguranţa pilulei, cu diverse rezultate. De fapt, se estimează că pilula contraceptivă ar fi cel mai studiat medicament din lume.
Dacă astazi efectele secundare sunt minime, la începuturile sale pilula provoca greaţă, vedere dublă, balonare, îngrăşare, depresie, tromboză şi atacuri vasculare cerebrale. Astfel, femeile îşi puteau controla mai bine viaţa, însă pierdeau controlul asupra propriului corp. Având în vedere că avortul era încă ilegal, ele erau nevoite să suporte aceste efecte secundare dacă voiau să decidă singure când să dea naştere copiilor.
Până la urmă, s-a descoperit că pilula îşi îndeplineşte rolul cu succes, dar cu mai puţine efecte secundare dacă se scade doza de hormoni conţinută în ea.
Deşi a fost un factor important al revoluţiei sexuale, pilula se vindea la început numai femeilor căsătorite, pentru a nu încuraja promiscuitatea.
Chiar şi către sfârşitul anilor 60, femeile hippie care ascultau Rolling Stones şi se drogau nu puteau să cumpere pilula decât dacă erau căsătorite. Celelalte erau nevoite să-şi folosească inventivitatea pentru a face rost de ea.
Chiar şi aşa, pilula a însemnat o revoluţie. Având controlul asupra concepţiei, femeile puteau să-şi accepte şi îmbrăţişeze sexualitatea, să-şi aleagă partenerii şi să decidă frecvenţa contactelor sexuale.
Asta a reprezentat o lovitură puternică la adresa tradiţiilor şi valorilor de până atunci. Toată lumea îşi imagina o anarhie sexuală, o dispariţie a valorilor tradiţionale, precum fidelitatea, familia, iubirea adevărată. Metode contraceptive existaseră şi înainte, însă niciuna nu era atât de simplă şi de sigură precum pilula. Şi oricum, până în 1960, contracepţia a fost ilegală până şi în Statele Unite. Când şi-a deschis prima clinică de planning familial, Margaret Sanger a fost arestată.
50 de ani mai târziu, contracepţia hormonală nu este doar cea mai folosită metodă contraceptivă, ci şi cea mai studiată. A suferit nenumărate îmbunătăţiri şi încă se caută forme mai comode pentru femei. Astăzi există injecţia contraceptivă care se face doar o dată la trei luni şi se studiază alte metode care să nu implice administrarea zilnică.
Efectele sociale şi psihologice ale piluei au fost atât de puternice, încât fetele de astăzi ştiu încă de la vârste fragede că nu vor fi sclavele propriului corp, că exista alternative, că nu trebuie să renunţe la nimic, ca pot alege singure când şi cum vor da naştere unui copil.
Foto: Shutterstock