O imagine limpede asupra apei

Vestea că metropole americane precum San Francisco au interzis băuturile îmbuteliate în plastic sau cea că Franța lucrează la o reglementare care să elimine ambalajele de unică folosință din plastic n-a putut decât să mă bucure și să-mi aducă aminte mirarea ce mă încerca în primii ani după 1989, când apăruse, și în țara noastră, apa plată îmbuteliată. Înțelegeam rostul apei carbogazoase îmbuteliate, dar pe cel al apei chioare… nu prea. Ce să mai spun despre cei care umblau cu o sticluță de apă după ei prin oraș? Mi se păreau ridicoli – de parcă s-ar fi aflat în plin deșert sau în vârful muntelui și n-ar fi putut să bea apă de la prima chiuvetă, făcând mâinile căuș…

Între timp, purtătorii de recipiente cu plastic îmi par ubicui, chiar majoritari prin orașe, iar eu am înțeles și rostul apei îmbuteliate (indispensabilă în locurile în care nu există rețea de apă și în care apa de fântână sau de izvor are o compoziție inconstantă sau chiar periculoasă pentru sănătate), dar nu și pe cel al „condamnării“ apei de la robinet.

Cum devine apa potabilă

E absolut normal să ne intereseze ce anume curge pe țeavă, iar faptul că, de multe ori, rețelele de distribuție a apei sunt vechi și „găurite“ sau că branșamentele sunt făcute de meșteri neautorizați, cu materiale de proveniență incertă, nu a fost de prea mare ajutor pentru reputația apei de robinet.

Cu toate acestea, mai toți cei din mediul urban o folosim: ne spălăm cu ea, gătim cu ea, ne facem ceaiuri și cafele, o bem ca atare. Și suntem bine. Dar, pentru a face lucruri fără griji, e bine să știm ce traseu are apa din rețea. Pentru a deveni potabilă, apa este captată (din subteran sau din ape de suprafață), apoi este filtrată prin site din ce în ce mai fine, care rețin deșeurile și impuritățile. Se adaugă apoi un coagulant, pentru a se aduna particulele foarte fine sub forma unor flocoane, care se decantează. După o expunere la ozon, gaz cu acțiune antibacteriană și antivirală, dar și cu efect de depunere a materiilor organice, urmează o nouă filtrare, apoi se adaugă clor în apă, pentru a distruge bacteriile și pentru a evita dezvoltarea lor pe tot parcursul rețelei.

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

Atât uzinele de producție a apei, cât și autoritățile implicate în control verifică parametrii apei în mai multe puncte, cu periodicitate. Dr. Anca Tudor, medic primar Igienă la Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, declară că „apa din rețeaua publică este monitorizată conform prevederilor legale. Atât producătorul sau distribuitorul de apă potabilă, cât și Ministerul Sănătății, prin Direcțiile de Sănătate Publică teritoriale, au un calendar de monitorizare a apei potabile“. De fapt, sunt două calendare de verificare: unul al producătorului, împreună cu autoritatea locală de sănătate publică, plus verificările Direcției de Sănătate, care are propriul calendar de monitorizare. „Punctele de prelevare a probelor de apă din rețeaua de distribuție sunt stabilite prin lege și sunt reprezentate de robinetul consumatorului și punctul de intrare în clădire. De asemenea, se monitorizează calitatea apei și la ieșirea din uzina de tratare a apei“, detaliază specialista în Igienă. Iar în privința compoziției apei la sursă, calitatea este monitorizată și analizată de autoritățile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

De exemplu, în cazul Capitalei, cel mai „însetat“ oraș al țării, apa provine din râurile Argeș și Dâmbovița, este tratată în trei uzine (la Roșu, Arcuda și Crivina) și se analizează anual peste 6 000 de probe de apă, controlându-se aproximativ 120 000 de indicatori.

Simplu și la obiect. Ce a spus Honorius Prigoană despre Adriana Bahmuțeanu, mama fraților lui și fosta soție a tatălui său

Recomandarea zilei

Ce anume afectează apa?

Cu o asemenea examinare atentă, te întrebi, totuși, de ce apa de la robinet nu este întotdeauna curată și limpede, ba chiar te temi să nu conțină germeni periculoși. Dr. Anca Tudor spune că „riscurile pentru sănătatea populației care consumă apă neconformă derivă din natura substanței poluatoare.

În general, contaminarea microbiologică a apei determină apariția de afecțiuni digestive acute, iar contaminarea chimică determină în general apariția de afecțiuni cronice, cu excepția consumului de apă contaminată de către grupele populaționale la risc, reprezentate de nou-născut, sugar, prematur, copil mic, persoane în vârstă, persoane cu imunitate scăzută, bolnavi cronici, gravide“.

Trebuie să fii conștient că apa care ajunge în casa ta poate fi afectată de țevile sau echipamentele sanitare nefolosite de multă vreme sau vechi, pur și simplu, ori de filtrele și disipatoarele de jet necurățate. Acestora li se pot adăuga echipamentele de dedurizare prost întreținute sau returul apei rezultat din diferențele de presiune în țevi, ca și intervențiile pe rețeaua publică de apă, după care poate apărea o ușoară colorare a apei. Acest inconvenient se remediază rapid însă, lăsând apa să curgă câteva minute.

Cere un buletin de analiză a apei

Dacă îndoielile asupra calității apei persistă, poți oricând solicita, contra cost, efectuarea unei analize, în cadrul unui laborator înregistrat la Ministerul Sănătății pentru controlul oficial al calității apei potabile. Registrul acestor laboratoare este postat pe site-ul ministerului. Evident, poți cere un buletin de analiză a apei indiferent de sursa acesteia, ba chiar e indicat să o faci dacă apa din gospodăria ta nu provine de la rețeaua națională, ci dintr-un puț de mare adâncime, dintr-o fântână oarecare sau de la un izvor captat. Nu puține sunt pericolele care sălășluiesc în aceste surse, în ciuda credinței populare că apa de izvor ar fi „cea mai bună“. În sol și, implicit, în pânza freatică se întâlnesc adesea substanțe precum pesticidele, care pot provoca afecțiuni ale ficatului, splinei sau rinichilor, mercurul, ce afectează sistemul nervos, temuții nitrați, care pot duce la un deficit de oxigenare a țesuturilor în cazul bebelușilor, sau organismele patogene, ce pot provoca boli precum hepatita epidemică, dizenteria sau parazitozele.

Iar dacă te crezi la adăpost folosind numai apă îmbuteliată, ia în calcul faptul că nu toate mărcile de apă respectă cu rigurozitate parametrii ceruți de lege. Unele surse, precum izvoarele, au compoziție minerală variabilă, depinzând de cantitatea de precipitații dintr-o anumită perioadă și arie geografică. În alte cazuri, apa îmbuteliată este tot apă de robinet, doar că o primești la un preț mult mai mare.

Apa este considerată potabilă dacă…

Conform Apa Nova București, apa potabilă trebuie să fie curată și sanogenă și să îndeplinească anumite condiții:

să fie lipsită de microorganisme, paraziți sau substanțe care, prin număr sau concentrație, pot constitui un pericol potențial pentru sănătatea umană;
să întrunească cerințele minime prevăzute în legislație, adică valorile indicate pentru patru parametri microbiologici, 28 parametri chimici și 23 de parametri indicatori.

Ce efect are clorul din apă?

Metoda dezinfecției apei prin clorinare se practică de peste 100 de ani, inițiatori fiind americanii. Clorul distruge microorganismele și germenii eventual prezenți în apă, are efect remanent pe întregul traseu al apei și este ușor de dozat și de urmărit. Există însă și inconveniente: clorul împrumută apei mirosul specific, care uneori este destul de pronunțat – fie din cauza temperaturilor extreme, fie din cauza creșterii intenționate a concentrației, pentru a mări efectul dezinfectant când există riscuri de contaminare. Mirosul poate fi însă îndepărtat prin lăsarea apei într-un vas descoperit mai multe ore sau prin adăugarea unor arome plăcute (mentă, lămâie).

O altă îngrijorare legată de prezența clorului în apă este formarea unor compuși chimici potențial dăunători sănătății (trihalometanii). La acest moment, concentrația acestora în apa de robinet arareori depășește jumătate din concentrația maximă admisă, prevăzută de reglementările europene și românești.

Foto: 123rf

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro