Faimoasa piramidă alimentară nu mai arată aşa cum o ştiam noi. Acum, schema recunoaşte că nu toate alimentele sunt egale calitativ, chiar dacă fac parte din aceeaşi categorie de nutrienţi. Mai mult, noua piramidă aminteşte şi sportul ca modalitate de a-ţi menţine sănătatea. Această nouă schemă de alimentaţie a fost publicată în 2005, de catre Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite, şi este o variantă îmbunătăţită a primeia, care apăruse în 1992. Ca şi vechea schemă, cea nouă ilustrează sugestiv, prin imaginea unei piramide, proporţiile în care trebuie consumate alimentele din fiecare grupa. Ce s-a schimbat?Vechea piramidă nu făcea diferenţe între alimentele incluse în aceeaşi categorie de nutrienţi. De exemplu, când aminteau proteinele, creatorii ei nu au ţinut cont de un lucru: nu toate sursele de proteine sunt egale ca şi calitate. Există diferenţe între carnea de porc, carnea de vită, şi cea de peşte. Noua piramidă recunoaşte aceste diferenţe şi arată că peştele trebuie consumat mai des decat carnea de porc. Ce spune noua piramidă alimentară?Silueta care urcă scarile de pe o parte a piramidei sugerează importanţa activităţii fizice, care, împreună cu alimentaţia echilibrată, contribuie la sănătatea organismului.Iar prezenţa treptelor în imagine este un mod de a spune că schimbările în bine se fac treptat şi în fiecare zi poţi fi cu un pas mai aproape de forma ideală.Niciun grup de nutrienţi nu lipseşte din piramida alimentară. Asta înseamnă că varietatea este una din cheile alimentatiei sănătoase. Însă unele alimente trebuie consumate mai des, altele mai rar. Dungile pentru proteine (mov) şi grăsimi (galben) sunt mai subţiri decât celalalte, ceea ce înseamnă că trebuie consumate în cantităţi mai mici.De asemenea, se poate vedea că fiecare dungă este mai lată la bază şi mai subţire la vârf. Aceasta este modalitatea aleasă pentru a arăta că nu toate alimentele dintr-o grupă sunt egale. Am dat deja exemplul proteinelor. Să ne gândim şi la banda galbenă, cea a grăsimilor. La baza ei, în partea lată, stau grăsimile vegetale, nesaturate, în special acizii graşi omega 3 şi omega 6. La vârf, sunt grăsimile animale saturate şi grăsimile trans (hidrogenate) care ar trebui consumate cât mai puţin sau chiar deloc.Recomandări- Introdu în alimentaţia ta mai multe fructe, legume, cereale integrale şi lactate degresate.- Dar nu uita să mănânci şi alimente din carne slabă de pui şi peşte, leguminoase, oua, nuci şi alune.- Evită grăsimile saturate, grăsimile trans, colesterolul, sarea şi zahărul.- Găseşte un echilibru între alimentaţie şi activităţile fizice- Alege alimente bogate în nutrienţi, dar sărace în calorii.