Deși mulți oameni trăiesc cu impresia că primăvara este sezonul alergiilor, în realitate persoanele cu teren atopic, adică predispuse la alergii, se pot confrunta cu diverse forme de alergii pe tot parcursul sezonului cald, explică dr Oana Cuzino.
Dr Oana Cuzino este medic primar geriatru, doctor în științe medicale și jurnalist. Ea publică informații și articole pe teme medicale pe siteul doc.ro și prezintă zilnic emisiunea “Ce se întâmplă, doctore?” la Pro TV.
Recent am fost în Franța în vacanță – patria gurmanzilor și a restaurantelor de calitate – și pot spune că m-a impresionat consecvența cu care fiecare ospătar ne-a întrebat pe mine și pe fiica mea dacă prezentăm alergii la anumite alimente. Și asta pentru că pe vreme călduroasă, sistemul nostru imunitar este foarte „reactiv” la feluriți factori alergeni din mediu, de la polen, atingerea frunzelor, înțepăturile insectelor, care se pot încrucișa cu factori alergeni alimentari… iar urmările au ecou asupra stării noastre de sănătate!
Primele semne care ar trebui să ridice semne de întrebare în cazul persoanelor alergice sunt o stare de proastă dispoziție și oboseală, care se confundă de multe ori cu o „răceală de vară” ce nu mai trece.
Alte câteva dintre semnele care îți indică faptul că ești supus „asaltului” unor factori alergeni sunt:
colorarea zonei de sub ochi – cearcăne de culoare închisă
vegetațiile adenoide se pot inflama și îți îngreunează respirația, dând senzația că nasul este plin de secreții
tenul și expresia feței sugerează oboseală și suferință, iar tenul își pierde prospețimea
respirația predomină „pe gură” din cauza congestiei nazale, atât ziua, cât mai ales noaptea, astfel că dinții și gingiile se deshidratează și limba devine încărcată
pe nas se formează o „cută”, ca o linie dreaptă nazală, semn patognomonic al alergiei
Cele mai întâlnite alergii în sezonul cald
Polenul de la iarbă poate genera alergiile de vară, cu manifestări acute atunci când iarba este proaspăt tăiată. Manifestările includ o formă severă de strănut, mâncărimi nazale și congestie nazală, precum și secreții nazale abundente, greu de controlat, pe toată perioada verii.
Un alt factor declanșator poate fi reprezentat de sporii de mucegai, care circula pe calea aerului și care persistă în camerele caselor de vacanță sau în hotelurile care nu sunt încălzite pe perioada iernii. Există mii de mucegaiuri diferite care produc spori. Vorbind despre sporii din aer, concentrația acestora atinge cote maxime când temperaturile și umiditatea aerului cresc în timpul și după furtunile de vară.
Cât despre alergenii din locuințe, acarienii sunt printre cei mai întâlniți alergeni din casele noastre. Acarienii sunt organisme microscopice care trăiesc în locuința fiecăruia dintre noi. Un simptom obișnuit al alergiei la copiii sensibili la acarieni apare odată cu vizitele la bunicii care locuiesc în case cu multe perne, perdele, cuverturi, covoare care acumulează praf. În acest caz simptomele ar putea să fie mai severe vara, pentru că acarienii preferă mediul cald și umed.
Persoanele alergice și mai ales copiii – de fapt, părinții lor – trebuie să fie deosebit de atenți cu veninul generat de înțepăturile albinelor, viespilor, țânțarilor, dar bineînțeles și ale unor furnici sau alte insect, cum ar fi păianjenii. înțepătura lor poate cauza reacții alergice, care variază de la câteva erupții pe piele, până la o umflătură cu edem, prurit și chiar hematom la locul înțepăturii, ori chiar respirație șuierătoare (wheezing), scăderea tensiunii arteriale sau șoc anafilactic (așa cum se întâmplă în cazul persoanelor alergice în mod specific la un alergen, cum ar fi veninul de albină).
Alergiile cutanate care se manifestă la atingerea unor plante sunt la fel de frecvent întâlnite vara, mai ales dacă începe brusc să vă pasioneze grădinăritul și atingeți anumite buruieni sau plante. Dacă ești sensibil la aceste plante, iar frunzele lor îți ating pielea, în următoarele câteva zile se poate dezvolta o erupție, pielea devine roșie, cu mâncărimi intense. Iedera otrăvitoare este cel mai întâlnit dintre alergeni. Este o plantă care crește în preajma apelor sau grădinilor de deal și munte, bine udate. Planta este acoperită cu o substanță precum o rășină, cu puternic potențial alergen. Simptomele reacției încep, de regulă, cu mâncărimi severe. Roșeața, umflarea zonei și senzația de arsură pot apărea împreună cu leziuni proeminente precum bășicuțele.
Alergiile la ambrozie: în funcție de localizare, de zona geografică, ambrozia – o buruiană care crește pe terenurile virane, spațiile verzi publice urbane și orice fel de zonă verde neîngrijită – începe să elibereze polenul chiar și începând cu luna iulie, până la mijlocul lunii octombrie. Polenul acestei plante este purtat de vânt și poate călători sute de kilometri și din acest punct de vedere, România se consideră a fi una dintre cele mai poluate alergenic țări din Europa. Cele mai întâlnite simptome ale alergiei la ambrozie includ: mâncărimi ale ochilor și lăcrimareș senzație de gât iritat, congestie nazală cu secreții, tuse sâcâitoare până la respirație șuierătoare (wheezing)ș presiune la nivelul sinusurilor ce poate cauza durere faciala, în special la aplecare. Se instalează și alterarea simțului mirosului și chiar a gustului, precum și un somn de slabă calitate.
Urticaria solară sau „alergia la soare” reprezintă o manifestare a unei forme de alergie mai rară, la lumina soarelui – fotodermatoze – iar alergia se manifestă în special la expunerea la ultraviolete, ce generează erupții pe pielea expusă la soare. Petele roșiatice prezintă și prurit, precum cele din urticaria de origine alimentară – cu papule roșii, proeminente – și se instalează de regulă în decurs de câteva minute de la expunerea la soare. Petele pot persista o perioadă scurtă de timp sau pot să rămână pe piele până la câteva ore. Cele mai comune simptome sunt:
înroșirea pielii
mâncărime și chiar durere la atingerea pielii
modificarea texturii pielii: poate fi mai denivelată, mai aspră la atingere
bășicuțe
eczeme care pot sângera
Cauza alergiilor solare nu este cunoscută însă provine cu bună seamă de la terenul atopic al persoanei, moștenit de la părinți. Alergia poate deveni cronică, dar simptomele pot fi tratate cu antihistaminice, sistemic. Formele mai grave pot necesita chiar intervenția tratamentului cu antiinflamator de tip steroidian (cortizon).
Există însă și forme de alergie solară care pornesc pe fondul unei iritații – o piele sensibilă, cu dermatită, acnee infectată, etc. se va irita mai rapid în contact cu soarele.
Este important pentru acești pacienți să își controleze eficient expunerea la soare. Dacă simptomele sunt ținute sub control, expunerea de soare se poate face pe perioade scurte, în intervale orare când soarele nu este atât de puternic. în plus, fiindcă alergia este produsă în special de ultraviolete, este utilă folosirea unui dispozitiv care ajută pacientul să își dea seama când exunerea la soare poate deveni periculoasă. De exemplu, Sun Meter este un dispozitiv sub formă de plasture sau brățară, care își schimbă culoarea odată cu cantitatea de radiații ultraviolete la care este expusă pielea. Poate fi purtat de copii și adulți, pe orice zonă a pielii, chiar și pe haine.
Alergiile alimentare: și fructele ori legumele proaspete (precum țelina, căpșunele, puful piersicilor, unele soiuri de mere și pepenii), pot cauza simptome alergice. Acestora li se adaugă alergiile specifice la fructele de mare, în special la creveti și homari, dar bineînțeles și la arahide, migdale sau fructe exotice.
Unii oameni prezintă sindromul alergiei orale initial cu senzația de mâncărime în gură, la nivelul buzelor și limbii. Multe dintre aceste reacții sunt ușoare, afectând de cele mai multe ori doar gura, însă dacă reacția este mai puternică un alt simptom poate fi umflarea gâtului și senzația de sufocare, situație în care trebuie apelat rapid serviciul de urgență pentru o intervenție cu antiinflamator sistemic steroidian.
Viața cu alergii: cum te protejezi pe termen lung
Tocmai pentru că alergiile verii nu sunt neapărat mici glume ale naturii ci se pot transforma în adevărate aventuri medicale, este important să îți iei măsuri de precauție, dacă este posibil și să te adresezi unui alergolog pentru tratamentul specific – antihistaminice orale și sub formă de picături oculare sau/și nazale, pentru a ține simptomele sub control. Pregătește-te mai ales dacă pleci în vacanță sau petreci un weekend în natură, unde riscul de a fi expus unor alergeni crește.
De-a lungul sezonului cald, și poate chiar înainte de începerea acestuia, îți poți ajuta organismul cu diferite remedii naturiste, care să completeze tratamentul prescris de medic și să favorizeze reducerea inflamației din organism. De exemplu, vitamina C este un antihistaminic natural și susține sistemul imunitar, așa că poți consuma cât mai multe fructe de pădure (în special coacăze) sau citrice. Ceaiul de pătlagină ajută la eliminarea secrețiilor din nas și gât, iar aromaterapia cu uleiuri esențiale – mentă, busuioc – poate calma mâncărimile din jurul nasului, sau ochii care lăcrimează.
Apoi, încearcă pe cât posibil să reduci expunerea la alergeni și acordă o atenție sporită alimentației. Nu trebuie să te jenezi, chiar este în avantajul tău să anunți ospătarii că ai o anumită alergie la un ingredient sau condiment. Dușurile dese te pot ajuta să reduci cantitatea de alergeni care se depun pe piele, pe haine și în păr, protejează-te de insecte cu ajutorul produselor repelente și nu uita de protecția solară!