Mihaela Bilic: „Nimic nu îngrașă, nimic nu slăbește… Totul ține de cantitate“

Care sunt prejudecățile părinților în ceea ce privește alimentația copiilor lor?

„ABC de nutriție“ (Curtea Veche Publishing) este cea mai recentă carte lansată de dr. Mihaela Bilic. Volumul se adresează atât copiilor, cât și adultilor, și se vrea a fi un ghid de sănătate, prin care cei mici sa dezvolte o relație sănătoasă cu mâncarea. Dar pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie ca și părinții să știe să-și îndrume copiii în acest demers esential. „Nimic nu îngrașă, nimic nu slăbește, nimic nu îmbolnăvește, nimic nu vindecă apropo de mâncare. Totul ține de cantitate. Și atunci, a-l învăța pe cel mic că trebuie mâncat din toate, dar că din unele alimente mâncăm mai rar, este un lucru care ține de noțiunea de a fi binecrescut. Se învață în copilărie“ spune Mihaela Bilic în cartea sa. (Foto: Marius Bărăgan)

Aș spune că, din păcate, prejudecățile pornesc de la diversificarea alimentației, pentru că ni se spune că, de exemplu, carnea de vită este mai bună decât carnea de porc, și atunci este intrdusă prima la diversificare, deși inclusiv medicii pediatri spun că în carnea de porc avem mai multe grăsimi săturate bune decât în carnea de vită. Apoi se face o diferențiere, nu știu pe ce criteriu, între laptele dulce și laptele bătut, acru, adică foarte mulți părinți consideră că laptele dulce e una și laptele acru e alta, că brânzeturile sunt alta, când de fapt ele sunt în aceeași categorie a lactatelor. Bineînțeles, la capitolul prejudecăți se înscrie și marea greșeală pe care o fac părinții crezând că grăsimea este un lucru care nu este bun în alimentația unui copil, când de fapt este un lucru bun, până la o anumită vârstă. Până la vârsta de 2-3 ani, alimentația unui copil trebuie să conțină mai multă grăsime decât proteine și carbohidrați. Deci 55% din rata lui calorică trebuie să fie reprezentată de grăsime, copilul crește din grăsime, din grăsime se dezvoltă sistemul nervos și tot ce înseamnă funcționarea, transmiterea sistemelor nervoase. Când unui copil îi dai o alimentație dietetică, săracă în grăsimi, nu faci decât să îi împiedici dezvoltarea. Și bineînțeles, nu în ultimul rând, toate aceste mode alimentare, eu știu, alegerea mai degrabă a semințelor și a grăsimilor vegetale decât grăsimi animale, înlocuirea sau ideea de a elimina din alimentația copiilor produsele animale și ideea de a îi face vegetarieni. Sau eliminarea preparării termice a mâncării, lucruri care sunt dramatice și profund dezechilibrante. Deci la capitolul prejudecăți toate temerile și toate fricile noastre ca adulți, începând de la siluetă, sau ideea că ne putem controla sănătatea cu ajutorul mâncării sunt transmise copiilor. Din păcate ei nu au nicio vină, și ne trezim că le limităm lor viața sau le stricăm lor relația cu mâncarea deoarece noi avem un dezechilibru în relația cu mâncarea. Deci e mai mult decât o prejudecată, e o vină a noastră pe care o transferăm pe copiii noștri. Și ei sunt nevinovați.

Unde mai greșesc părinții în alimentația copiilor?

Pepe spune că are dovezi VIDEO că fosta lui soție ar fi consumat substanțe interzise! Cum ar fi fost filmată Raluca Pastramă

Recomandarea zilei

Greșesc că nu au încredere în instinctele lor, care, culmea, funcționează până la vârsta de 5 ani perfect, adică începând de la foame la sațietate, un copil știe când îi este foame, știe când s-a săturat. Un copil, în principiu, la capitolul diversificarea alimentației, nu are cum să accepte cu ușurință alimentele noi, din simplul fapt că există o reticență pentru nou, nu că nu îi plac. Și atunci sunt foarte mulți părinți care renunță la efortul de a-l obișnui pe copil cu un anumit aliment pentru simplul fapt că se lovesc odată sau de două ori de un refuz și nu de multe ori poate acel aliment nu era iubit nici de ei, și cred că nu îi va plăcea nici copilului.

Gusturile copiilor sunt diferite de cele ale adulților? În ce sens?

'Actorul vostru, diavolul realității mele'. Un cunoscut actor e acuzat că și-ar fi bătut soția!

Recomandarea zilei

Pe altă direcție asistăm la preferințe și gusturi puțin diferite ale copiilor față de părinți, care aduc neliniște și nesiguranță și părinții au tendința de a-l limita pe cel mic și de a-l face să semene mai mult cu ei, ca și cum ar trebui să scriem toți cu mâna dreaptă. La capitolul preferințe alimentare, copiii au alegeri pe care părinții nu le tolerează. Și, în loc să ne bucurăm de lucrul ăsta, noi mai degrabă încercăm să îl schimbăm. Și nu în ultimul rând tot ce înseamnă teama de probleme cu silueta. Sunt foarte multe mame care, dintr-o luptă a lor cu kilogramele și cu mâncarea, transformă fetițele și copiii lor în niște omuleți care privesc cu teamă și cu retincență orice produs care e concentrat în calorii, de la ciocolată la cașcaval, care încep să aibă genul acesta de replici: asta nu e sănătos, asta nu am voie să mănânc, noi niciodată nu facem asta la noi în casă, și tot acest radicalism alimentar, nu face decât să îi imprime copilului o relație dezechilibrată cu mâncarea, care nu mai ține de instincte și de puterile corpului, ci de un control mental care din păcate este foarte ușor de manipulat și care poate să ducă la greșeli grave. Deci un copil poate să evite greșeli grave, să mănânce când îi este foame, să se oprească când s-a săturat, trebuie recunoscut faptul că ei nu vor fi atrași în mod spontan de legume, un copil știe că legumele nu îl ajută să crească, că el nu are nevoie de multe fibre, are nevoie de alimente concentrate. Și atunci, dacă nu există o problemă de kilograme în plus și o problemă de sănătate, trebuie să avem înțelepciunea să îl lăsăm să mănânce ce îi place. Și bineînțeles, când preferința sa reprezintă șnițel cu cartofi prăjiți, să îi explicăm că lucrul acesta nu poate fi mâncat mai des de o dată pe săptămână, o dată la 10 zile, pentru simplul fapt că este o mâncare prăjită, și prăjeala se mănâncă mai rar, dar nu că este toxică și nesănătoasă. E normal ca copiii să nu împartă mâncarea în sănătoasă, nesănătoasă, toxică sau benefică, toate produsele alimentare sunt comestibile, sunt sănătoase, diferența stă în cantitatea pe care noi o consumăm și frecvența. Un copil care face o pasiune pentru un anumit aliment și intră într-o monotonie alimentară are nevoie de intervenția părinților. Dar, altfel, nimic nu îngrașă, nimic nu slăbește, nimic nu îmbolnăvește, nimic nu vindecă apropo de mâncare. Totul ține de cantitate. Și atunci, a-l învăța pe cel mic că trebuie mâncat din toate, dar că din unele alimente mâncăm mai rar, este un lucru care ține de noțiunea de a fi bine-crescut. Se învață în copilărie.

Citește și – Dr. Mihaela Bilic: „«De ce apare așa des cuvântul «slăbit»?»”

Citește și – Principalele 7 cauze ale poftelor alimentare – Opinia nutriționistului

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro