Tot ce trebuie să ştii despre menstruaţie şi menopauză

.

Organismul femeii este marcat, de-a lungul vieţii, de două evenimente importante din punct de vedere biologic: menstruaţia şi menopauza

Ce este menstruaţia

Menarha este prima menstruaţie care te atenţionează că de-acum eşti „o domnişoară” în toată regula şi trebuie să spui „la revedere” copilăriei. Ce se întâmplă, de fapt, în organismul tău? Apare menstruaţia, „grija” din fiecare lună, adică o scurgere care conţine sânge, celule moarte şi mucus provenit din colul uterin şi vagin. Şi normal ar fi ca ea să dureze 3-6 zile.

La ce vârstă apare prima menstruaţie?

Acest moment variază. De ce? Pentru că fiecare fată are propriul său calendar biologic. Menarha poate apărea între 6-18 ani, dar la cele mai multe fete apare între 10-14 ani. Este interesant că vârsta medie la care începe menstruaţia s-a schimbat în ultimii 50 de ani. Acum este de 12 ani şi 8 luni pentru albe şi 12 ani şi o lună pentru tinerele afro-americane.

Ce conţine fluxul menstru­al? Uimitor, dar numai jumătate din această canti­tate constituie sânge, iar restul este completat din cantităţi variabile de mucoasă şi „cheaguri” care sunt, de fapt, bucăţi desprinse din membrana uterină.

Cum se manifestă o menstruaţie anormală?

Când intervalul dintre menstruaţii este mai mic de 21 de zile sau mai mare de 35, durează mai mult de 5-6 zile şi sângerarea este foarte abundentă. Când ciclurile sunt foarte rare sau prea frecvente, atunci totul devine „altfel” şi se poate vorbi despre o menstruaţie anormală.

Ce înseamnă tensiu­nea premenstruală?

O stare specială care apare cam pe la mijlocul ciclului menstrual şi creşte în intensitate pe măsură ce se apropie menstruaţia. Dar nu este o regulă bătută în cuie. E posibil ca tensiunea premenstruală să se mani­feste cu numai una-două zile înainte de menstru­aţie.

Menopauza, vremea schimbărilor

Între 45-55 de ani, dacă ţi se opreşte menstruaţia, e posibil să fi intrat la menopauză. Asta înseam­nă că a venit vremea schimbărilor. De-acum, trupul tău suferă modificări: nu se mai produce aceeaşi cantitate de hormoni. Lipsa de estro­gen scade capacitatea de autolubrifiere a vaginului.

Uterul şi vaginul se micşorează, iar labiile nu mai sunt atât de intens alimentate cu sânge.

Ovarele produc din ce în ce mai puţini hormoni. Mucoasa vaginală este mai vulnerabilă, mai fragilă şi se poate infecta uşor, iar contactele sexuale pot provoca leziuni dureroase, sângerări şi mâncărimi intense. Dar aceste modi­ficări nu sunt prezente la toate femeile şi, de obicei, multe dintre ele nici nu le simt, iar la cele care au o viaţă sexuală normală se manifestă mult mai târziu şi mai puţin intens (vagi­nul îşi păstrează elastici­tatea, fiind irigat cu sânge şi lubrifiat la fel ca mai înainte).

Sunt femei care nu consideră că menopauza ar avea efecte psihice şi nu le este teamă de această perioadă. Nu se plâng chiar dacă apar bufeuri de căldură. Multe dintre ele simt o stare de linişte, de bine.

Sfatul doctorului

Tratamentul de substituţie poate înlătura sau poate ameliora manifestările menopauzei. El poate fi însă periculos dacă nu este făcut aşa cum trebuie. Nu există o reţetă universală de substituţie hormonală. Există paciente, fiecare cu specificul, indicaţiile şi contraindicaţiile ei. Un lucru este sigur: tratamentul cu estrogeni, dacă nu se asociază cu derivaţi de progesteron, are riscurile lui. Estrogenii sunt impli­caţi într-o serie de procese cancerigene şi de aceea ei trebuie administraţi pe perioade lungi de timp fără progesteron. Cel mai bine este ca terapia de substituţie să se facă după un consult ginecologic şi unul endocrinologic, iar efectele tratamentului trebuie eval­uate la 3 luni, pentru a evita riscurile.

Dr. F. Ciuncanu, medic primar obstetrică-ginecologie

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton