Istoria alăptării materne după cezariană a început de curând. Majoritatea bebeluşilor născuţi prin cezariană înainte de 1980 erau hrăniţi cu biberonul. Conform unei evaluări britanice, numai 2% dintre mamele. care au făcut cezariană în 1975 şi-au hrănit nou-născuţii la sân. Într-un astfel de context, era foarte răspândită credinţa că femeile care au născut prin cezariană nu pot alăpta.
În epoca modernă, majoritatea mamelor alăptează după cezariană. Este adevărat însă că pornirea lactaţiei nu se face la fel ca după o naştere naturală. După o cezariană, mama şi copilul au neparată nevoie să fie ajutaţi pentru iniţierea procesului alăptării. Deoarece mamei i se administrează calmante şi somnifere după operaţie, aceasta nu va reuşi să alăpteze exclusiv la sân după naştere iar bebeluşul va fi hrănit şi cu biberonul, ceea ce va face continuarea alăptării la sân mai dificilă.
Cu toate acestea alăptarea după o naştere cezariană este posibilă şi se face cu succes atâta timp cât mama şi bebeluşul beneficiază de mai multă atenţie din partea personalului medical specializat. Rolul unui consultant în alăptare este foarte important şi poate face diferenţa de cele mai multe ori, acesta fiind la dispoziţia mamei atât cu sfaturi teoretice cât şi cu detalii tehnice practice şi sprijin psihologic.
Cel mai important este ca femeia care naşte prin cezariană să pună bebeluşul la sân mult mai des decât cea care naşte natural. Consultanţii în alăptare vor fi alături de mamă pentru a-i explica care este poziţia corectă. Bebeluşul este poziţionat corect la sân atunci când a apucat sânul având gura foarte larg deschisă, cu gingia de jos foarte mult sub baza mamelonului, pe areolă. În această poziţie, bebeluşul presează sinusurile, adică locul unde se colectează laptele, ca sa tragă laptele din sân. Dacă în loc de acest mod apucă doar de mamelon, copilul nu presează pe sinusuri şi nu va putea trage laptele ci doar “mestecă” din sfârc. Dacă situaţia aceasta durează mult şi se repetă, apar răni, inflamaţii, nemulţumirea bebeluşului, etc.
Dr. Michel Odent explică cum hormoni diverşi eliberaţi de mamă şi făt în timpul naşterii au un rol specific în interacţiunea mamă bebeluş şi în începerea lactaţiei. Endorfinele care se eliberează în mod normal după o naştere naturală cu travaliu influenţează producerea prolactinei, care are cel mai important rol în producerea secreţiei lactate. După o operaţie cezariană eliberarea acestor hormoni este mai lentă şi astfel alăptarea se face mai dificil.
Dr. Michel Odent este obstetricianul care a adus un aport important asupra naşterii, fiind unul dintre cei mai influenţi medici ai epocii noastre. Ideile şi studiile sale sunt cunoscute pe toate continentele, iar concepte precum “naşterea în apă” sau “saloane de tip rooming-in” sunt implementate astăzi in unităţile de naştere din lumea întreagă.
În perioada 28 septembrie – 1 octombrie, renumitul obstretician se află la Bucureşti unde, în colaborare cu clinica Medlife, va susţine o serie de conferinţe pe acest subiect.