90% acurateţe are depistarea tumorilor mamare prin sonoelastografie, care „vede” şi tumorile mai mici de 2 cm.
Cuvântul cu sonorităţi de nostalgie e denumirea medicală pentru durerile de sâni, un simptom care pune în încurcătură multe femei.
Durerea mamară, mastalgia sau mastodinia, reprezintă motivul cel mai frecvent pentru care femeile vin la medic cerând un examen al sânilor, spune dr. Cristian Jumuga, medic specialist obstetrică-ginecologie la Clinica de senologie Gynecoland. „Este un simptom foarte frecvent, întâlnit la circa 70% dintre femei. Pot fi afectate atât femeile tinere, inclusiv adolescentele, cât şi femeile aflate în menopauză.”
Nu, n-ai cancer!
Cauzele nu sunt totdeauna evidente. Uneori e numai un semnal al modificărilor fiziologice legate de ciclul menstrual, alteori e vorba de o degenerare fibroasă a glandei mamare (mastoza fibrochstică) şi chiar de boli în toată puterea cuvântului: infecţii, tumori benigne sau maligne.
Durerile de sâni mai pot apărea şi ca urmare a unor afecţiuni dintr-o zonă vecină, care „mimează” durerea mamară: unele boli cardiace, ale peretelui toracic şi chiar unele afecţiuni biliare etc. Specialistul spune însă că nu trebuie să bănuieşti „din prima” o boală gravă, căci observaţii medicale recente arată că multe lucruri banale, precum stresul, consumul excesiv de ceai, cafea sau ciocolată şi chiar unele tratamente hormonale sunt asociate frecvent cu durerile mamare. I-adevărat că riscul de a face cancer de sân este relativ mare şi că, din acest motiv, acţiunile de marketing pe tema cancerului mamar au luat o amploare planetară, dar nu trebuie să te gândeşti automat că ai cancer atunci când simţi că te dor sânii.
Fă-ţi o «poză»
Cu sau fără campanii de popularizare, cu sau fără manevre lunare de autopalpare, dacă ai dureri de sâni e obligatoriu să mergi la medic. Povesteşte-i în ce circumstanţe apare durerea, unde e localizată şi cum ai caracteriza-o. Medicul îţi va examina sânii şi te va palpa, inclusiv în axile şi deasupra claviculelor (locurile unde apar frecvent ganglioni în cazul formaţiunilor maligne), după care mai mult ca sigur îţi va recomanda nişte analize. „Explorarea imagistică a sânului este foarte utilă”, ne asigură dr. Jumu-ga. „În practică, recurgem de primă intenţie la ecografie şi sonoelastografie mamară. Şi mamografia e utilă, mai ales cea digitală, care este cea mai nouă tehnică de mamografie.” Fiind o tehnică performantă, rezultatele fals pozitive sunt mult mai rare, spre deosebire de mamografia clasică.
Cum scapi de dureri
Tratamentul variază în funcţie de cauză. Dacă medicul nu a găsit nicio boală concretă, dar durerile te chinuiesc, vei primi antiinflamatorii (ibuprofen, indometacin ş.a.) acizi graşi poline-saturaţi din ulei de luminiţă, unele vitamine (E, B6). Iar dacă acestea nu au efect, medicul îţi poate recomanda şi unele preparate hormonale, care cu siguranţă vor fi mai eficiente, dar care au şi efecte secundare, unele nedorite.
Dacă durerea este redusă, nu ai nevoie de niciun tratament. De altfel, majoritatea femeilor merg la medic nu din cauză că n-ar suporta respectivele dureri, ci de teama unei afecţiuni severe (cum este cancerul mamar). Există însă cazuri în care durerea însoţeşte o afecţiune mamară şi e nevoie de tratament mai agresiv (tratarea unei infecţii, extirparea chirurgicală a unei tumori etc.). Din păcate, nu poţi face nimic pentru a preveni apariţia durerilor mamare. Specialistul te sfătuieşte totuşi să fii adepta unui stil de viaţă echilibrat, să ai o dietă sănătoasă şi să faci sport în aer liber. Asta îţi va ajuta la sănătate, în general, prin eliminarea unor factori de risc responsabili de apariţia mai multor boli. Şi, chiar dacă nu ai dureri sau alt simptom, să nu uiţi de autopalparea lunară a sânilor, de consultul senologic şi ginecologic anual şi de ecografia/sonoelastografia mamară sau mamografia făcute la intervale regulate.
Prea multe mamografii?
De la ce vârstă se le faci, cât de des şi cât de concludente sunt aceste analize Societatea Americană a Cancerului recomandă tuturor femeilor să facă o mamografie anual, începând cu vârsta de 40 de ani. În acelaşi timp, statisticile arată că, între 40 şi 49 de ani apar cele mai multe rezultate fals pozitive, expunând o mulţime de femei unui stres emoţional uriaş şi cheltuindu-se suplimentar bani pentru biopsii inutile.
În noiembrie 2009, instituţia care se ocupă cu analizele de profilaxie în Statele Unicate a început să promoveaze un curent de rărire sau chiar stoparea mamografiilor la femeile sub 50 de ani. Noi îţi recomandăm calea de mijloc: discuţia cu specialistul şi evaluarea riscului individual. După recomandările de rărire a mamografiilor, în scurt timp au apărut recomandări similare în privinţa frecvenţei testelor Papanicolau, pentru cancerul de col uterin. Specialiştii spun că e suficient să repeţi analiza din doi în doi ani.
Foto: Shutterstock