Margarina a fost „reabilitată”! Forurile mondiale pentru sănătate recomandă consumul de margarină ca sursă de grăsimi nesaturate, în dezacord cu ce ni se recomanda până acum.
„Controlaţi aportul de grăsimi şi înlocuiţi majoritatea grăsimilor saturate cu uleiuri vegetale nesaturate sau margarină tartinabilă”, spune recomandarea OMS.
În acelaşi timp, Federaţia Internaţională a Inimii recomandă „margarina tartinabilă nesaturată şi uleiurile precum cel de floarea soarelui, porumb, rapiţă şi măsline, sunt de preferat a fi consumate în locul grăsimilor saturate”.
De unde au pornit aceste recomandări ne-a explicat Rodica Vamanu, nutriţionistul Unilever.
Se pare că în ultimii ani s-a schimbat procesul de fabricaţie al margarinei. Nu se mai foloseşte hidrogenarea, procedeu faimos pentru faptul că produce grăsimi trans, foarte periculoase pentru organismul uman. Astăzi se foloseşte un proces mai sigur pentru sănătatea noastra, proces pe care îl putem testa şi acasă.
Prepară-ţi singură margarina!
Ingrediente:
25-30 g grăsime de cocos sau palmier
2 linguri ulei vegetal
2 linguriţe lapte
2 linguriţe gălbenuş de ou
Suc de lămâie
Sare
Mod de preparare:
– Topeşte grăsimea de cocos/palmier într-un vas de sticlă la cuptorul cu microunde sau la bain-marie. Grăsimea de cocos/palmier este o grăsime vegetală solidă.
– După ce grăsimea vegetală este topită, adaugă 2 linguri de ulei vegetal lichid: floarea soarelui, in sau rapiţă.
– Mixează grăsimea cu uleiul vegetal (cu mixer la viteza cea mai mică) la temperatura scăzută: în timp ce se amestecă, bolul mai mic cu amestecul de grăsimi se păstrează în baia cu apa şi gheaţa.
– Scoate vasul din apa cu gheaţă şi adaugă două linguriţe de lapte şi două linguriţe de gălbenuş de ou. Gălbenuşul de ou ajută la omogenizarea uleiului cu apa şi laptele
– Mixează până obţii o margarină moale şi fină.
– Opţional se pot adăuga verdeţuri, ceapă, etc.
Un produs mai sănătos
Într-adevăr, margarina „modernă”, ca şi alte alimente procesate, conţine conservanţi şi coloranţi, însă este mult mai sănătoasă decât ceea ce mâncam în trecut, când nu se folosea grăsimea de palmier, ci numai uleiuri vegetale, lichide. Transformarea acestora într-un produs solid necesita hidrogenare parţială, o reacţie chimică ce rezultă din adăugarea hidrogenului.
Uleiurile vegetale parţial hidrogenate devin parţial saturate, deci punctul de topire creşte atât de mult încât, la temperatura camerei, produsul este solid. Hidrogenarea este un procedeu mai ieftin decât cel care se foloseşte în prezent, numai că el crează acizi graşi trans, responsabili pentru creşterea colesterolului „rău”, LDL şi pentru scăderea nivelului de HDL, colesterolul „bun”.
Margarina fabricată prin noul procedeu, ne-a explicat Rodica Vamanu, contribuie la creşterea colesterolului bun, pentru că ea conţine, în proporţie de 70% grăsimi nesaturate şi numai 30% grăsimi saturate. Ca să nu mai spunem că este bogată în omega 3 şi omega 6, acizii graşi esenţiali.
Şi astăzi se mai fabrică margarină prin hidrogenare. Totuşi, Anamaria Bajan, de la Unilever apreciază că 98% dintre margarinele prezente pe piaţa românească sunt fabricate prin noul proces de productie, deci nu sunt periculoase.
Cum facem diferenta dintre o margarina sanatoasa si una nociva? Citim eticheta. Producatorii care folosesc grasimi hidrogenate sunt obligati prin lege sa specifice acest lucru pe ambalaj.
Diferenţa dintre margarină şi unt
Margarina nu se bucura de o reputatie prea buna in Romania, majoritatea consumatorilor fiind convisi ca untul este mai sanatos si mai natural. De fapt, unul contine grasimi saturate in proportie de 70%, deci mai multe decat margarina, dar si 3,5% grasimi trans naturale provenite din biohidrogenare, un proces similar hidrogenarii, dar care are loc in rumenul vacii.
Page: 1 2