Un studiu efectuat în Berlin arată că vegetarienii suferă mai rar de obezitate, diabet, arteroscleroză sau gută. Concluzia: trăiesc mai mult.
Mănâncă variat, mestecă încet si bea multă apă. Încearcă reţete si i alimente noi, până le găseşti pe cele care sunt pe gustul tău.
Alimentaţia vegetariană scade cantitatea excesiva de grăsimi din organism şi creşte aportul de vitamine şi fibre. Teoretic fiecare om sânâtos poate deveni vegetarian. La copii, alimentaţia vegetariană trebuie să fie foarte variată. Produsele din lapte, ouă şi peşte ar trebui consumate regulat, pentru a asigura necesarul de proteine,vitamina B12, calciu şi fier. Femeile gravide au nevoie zilnic de produse lactate, ouă şi legume pentru a-şi asigura necesarul de proteine, calciu, fier, iod şi de vitamine. Dacă eşti la vârsta a treia, consumă produsele pe bază de lapte acru cum sunt iaurtul, kefirul sau brânza. Regimul vegetarian poate fi la fel de variat şi gustos ca un regim alimentar normal. Substan]ele care se găsesc cu precădere în produsele de origine animală pot fi întâlnite şi în anumite alimente vegetariene.
Fierul
Se găseşte în sucul natural de portocale, în spanac, salată verde, varză roşie. Vitamina C ajută la asimilarea fierului în organism, în schimb ceaiul negru şi cafeaua o blochează.
Zincul
Nu se găseşte în cantităţi mari în legume, dar poate fi obţinut din lapte, soia, nuci, cereale sau seminţe. O adevărată comoară de zinc este drojdia de bere. O linguriţă de drojdie de bere, dimineaţa, dizolvat într-un pahar cu apă călduţă, asigură necesarul pentru întreaga zi.
lodul
Necesarul de iod nu este o problemă doar pentru vegetarieni, ci, în general, pentru toată lumea. Acesta poate fi obţinut mai ales din sarea io-dată, dar şi din apă minerală, ouă şi produsele lactate.