Ce mănânci ca să eviţi DIABETUL ZAHARAT!

Află de la medicul specialist ce tip de meniu alimentar este recomandat pentru a preveni diabetul zaharat, cum se estimează riscul de îmbolnăvire, dar şi care sunt indicaţiile minime care trebuie respectate.
Alimentaţia şi stilul de viaţă sănătos pot avea un rol important în prevenţia diabetului zaharat. Acest lucru presupune mese regulate, cu mic dejun, prânz şi cină şi cu un program de cel puţin 30 de minute de efort fizic de intensitate medie, adaptat vârstei şi condiţiei fizice a fiecăruia.
Diabetul zaharat este clasificat (la modul general vorbind) în două tipuri: insulinodependent (tip 1) şi non-insulinodependent (tip 2), dar care poate fi tratat, la un moment dat, cu insulină. Există o multitudine de forme de diabet zaharat, dar numai un medic specialist poate pune un diagnostic corect. Boala nu se transmite din punct de vedere genetic, însă dacă ambii părinţi o au, există totuşi un risc mai mare de îmbolnăvire, pentru descendenţi.
Riscul de a face diabet zaharat se poate estima în funcţie de consumul de legume şi fructe în alimentaţia zilnică.

DIABETUL POATE FI INFLUENŢAT DE:

► constelaţia genetică
► vârsta
► indicele de masă corporală
► circumferinţa abdominală
► nivelul activităţii fizice
► prezenţa tratamentului antihipertensiv
► dar şi în funcţie de consumul de legume şi fructe în alimentaţia zilnică.

Fără indice glicemic mare!

„Ideal ar fi să fie evitate alimente cu un conţinut bogat în carbohidraţi şi cu un indice glicemic mare: zahărul (glucoza are indice glicemic 100%, de referinţă) şi produsele zaharoase, produsele de patiserie şi cofetărie, fructe dulci, deshidratate (prune, stafide, smochine, curmale, poame), lichioruri, must, băuturi răcoritoare cu zahăr. Multe dintre dietele cunoscute şi prezentate ca diete de slăbire presupun diminuarea aportului de carbohidraţi Nutrisystem, dieta Zone si Busters Sugar etc. Dieta cu indice glicemic scăzut ia în calcul valorile indicelui glicemic pentru constituirea unui plan de nutriţie care să contribuie la eliminarea surplusului de greutate, deşi a fost iniţial dezvoltată în scopul menţinerii echilibrului glicemiei în diabetul zaharat”, ne spune dr. Ciprian Constantin, specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice.
„Fiecare organism are o memorie metabolică, iar efortul fizic depus încă din copilărie sau din tinereţe are o legătură directă cu şansele de instalare a diabetului zaharat tip 2 la vârsta maturităţii. „Prevenţia înseamnă greutate controlată şi efort fizic, spre dezamăgirea celor care se ascund în spatele lipsei de timp pentru sănătatea lor. Analizele anuale care pot fi făcute la medicul de familie chiar ar trebui efectuate: depistarea activă este o modalitate de prevenţie secundară”, subliniază medicul.

Dieta şi sportul, principalele „arme”

În cazul persoanelor care suferă deja de diabet zaharat, dieta şi exerciţiile fizice rămân instrumentele de bază în lupta cu această boală. Este de dorit să se respecte indicaţiile minime: mese controlate strict
(cu un cântar alimentar) şi 30 de minute de efort fizic zilnic (repetat, regulat, crescând în intensitate si durată), însă recomandările ar trebui adaptate pentru fiecare persoană, bineînţeles în funcţie de particularitatea diagnosticului.

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

ATENŢIE LA MEMORIA METABOLICĂ!

Pe lângă ceea ce mâncăm, un rol în prevenţie îl au şi:
► controlul greutăţii şi al circumferinţei abdominale (obezitatea abdominală);
► consumul de alcool;
► exerciţiile fizice repetate.

ŞTIAI CĂ…

… în România există
1,5 milioane de pacienţi înregistraţi cu diabet zaharat, conform raportărilor Federaţiei Internaţionale de Diabet (IDF)?
… ţara noastră are un program naţional de tratament al diabetului zaharat care presupune vizite regulate la medicul specialist, acces la medicaţie şi monitorizarea afecţiunii cu susţinere din partea statului?
Foto: Thinkstock