Ştiai că grăsimea corporală este considerată un organ endocrin important? Dar că grăsimea care nu se vede este mai periculoasă decât cea vizibilă? Află mai multe lucruri interesante despre grăsimea corporală!
Grăsimea corporală este necesară pentru supravieţuire…
… dar şi pentru starea de bine. Ţesutul adipos, adică grăsimea corporală, are rolul de a stoca energie – de fapt, grăsimea este o rezervă de energie pe care organismul o face ca să aibă ce folosi în caz de înfometare – de a izola termic corpul, de a-l proteja împotriva şocurilor, etc. La femei, procentul minim de grăsime corporală este de 10-13%. Dacă slăbeşti aşa de mult încât procentul de grăsime scade sub aceste valori, primul efect va fi dispariţia menstruaţiei. Vor urma şi alte efecte negative: dispare libidoul, scade imunitatea, se instalează oboseala cronică, etc.
Procentul de grăsime corporală este mai important decât greutatea
Sigur cunoşti şi tu cel puţin o persoană care pare atât de slabă încât ai jura că este anorexică. De fapt, greutatea de pe cântar nu spune mare lucru despre sănătatea noastră. Există persoane care par foarte slabe, dar au suficientă grăsime corporală încât să fie sănătoase tun, aşa cum există persoane care par să aibă o siluetă normală, dar au un procent de grăsime atât de mare încât riscă să facă boli metabolice. Procentul de grăsime corporală este cel mai bun indiciu privind starea ta de sănătate. Din păcate acesta a cam greu de măsurat, iar metodele cele mai accesibile, de exemplu impedanţa magnetică, nu sunt foarte exacte.
Există mai multe feluri de grăsime corporală
Există obezi care sunt foarte sănătoşi şi au analizele perfecte, dar există şi obezi care, din cauza grăsimii, s-au ales cu diabet, colesterol mare, hipertensiune şi o mulţime de alte probleme catalogate, împreună, drept „sindrom metabolic”. De ce există această diferenţă uriaşă între persoane care au acelaşi număr de kilograme? Se pare că la obezii sănătoşi ţesutul adipos se comportă altfel: atunci când este nevoie să se mărească, el crează noi celule adipoase mici. La obezii bolnavi, ţesutul adipos nu poate crea noi celule, iar cele deja existente se umflă până ating o limită. În acel moment se instalează inflamaţia, ca proces generalizat în tot organismul şi începe să apară grăsimea de pe organe, foarte periculoasă pentru sănătate.
Sportul poate să schimbe ADN-ul celulelor adipoase
Silueta ta depinde în mare parte de moştenirea genetică, dar dacă părinţii tăi sunt obezi, nu înseamnă că eşti condamnată neapărat la aceeaşi soartă. Un studiu din Suedia a demonstrat că două ore de efort fizic intens pe săptămână schimbă ADN-ul celulelor adipoase, astfel încât te vei îngrăşa mai greu şi îţi vei reduce riscul de diabet, boli cardiovasculare şi alte probleme asociate cu obezitatea.
Grăsimea abdominală este cea mai periculoasă
Grăsimea ne deranjează mai mult din punct de vedere estetic – colăcei, coapse groase, braţe lăsate, etc. Aceasta este grăsimea subcutanată, cea pe care o poţi apuca între degete şi pe care o vezi cu ochiul liber. Mult mai periculoasă este însă grăsimea pe care nu o vezi şi pe care nu o poţi apuca, cea viscerală. Grăsimea viscerală, cunoscută mai bine drept „burta de bere”, este localizată în interiorul abdomenului, printre organele interne, căror le perturbă activitatea, putând duce la boli grave de inimă sau ficat.
Grăsimea corporală este un important organ endocrin
Chiar dacă nu ţi s-a spus asta la orele de biologie, grăsimea corporală este un organ endocrin important pentru că produce la fel de mulţi hormoni ca şi tiroida, ovarele sau hipofiza. Grăsimea produce, printre altele, estrogen, un hormon feminin, şi leptină, un hormon care reglează senzaţia de foame. Aşa se explică de ce persoanele obeze au adesea probleme hormonale.
Foto: Shutterstock