Ai roşu în gât şi te doare. Răguşeala nu-ţi dă pace şi ceva te apasă rău pe piept. Abia poţi să înghiţi şi te-ai săturat de medicamente până peste cap. Nu te lăsăm noi să suferi, că doar de asta suntem aici!
Oricât ne-am proteja ori am încerca să prevenim bolile de sezon, intrăm zilnic în contact cu virusurile. Acum e momentul să dăm o raită printre rafturile dichisite ale cămării străbunicii, să alegem leacurile potrivite, căci sunt mai bune ca oricare altele.
Nalba e regina vracilor
Cunoscută buruiană tămăduitoare, nalba nu doar alină suferinţele respiratorii, ci ajută chiar şi în cancerul laringian. De la nalba roşie nu vei folosi decât florile, în timp ce de la cea albă poţi utiliza atât florile, frunzele, cât şi rădăcinile. Are proprietăţi emoliente şi, de aceea, ceaiul de nalbă face minuni în tratarea inflamaţiilor căilor respiratorii, precum tusea, bronşita sau laringita. Frunzele de nalbă mare, opărite, folosite sub formă de cataplasme, calmează durerile şi ajută la decongestionarea traheelor. Fierbe 20 g rădăcină în 100 ml de apă, 5 minute, lasă să se răcească puţin, apoi fă gargară cu lichidul obţinut. Maceratul la rece este cel mai eficient, cu efecte vizibile şi în cancerul laringian. Ia două linguriţe cu vârf de plantă şi pune-le, seara, în 2 l apă. Dimineaţa, încălzeşte uşor preparatul şi pune-l într-un termos. Bea 4 ceşti pe parcursul zilei. Acest macerat ajută şi în caz de secreţie pulmonară abundentă, bronşită, tuse şi răguşeală puternică, amigdalită şi senzaţie de gură uscată.
Să-i venim gripei de hac!
Dacă ar fi să facem un clasament al celor mai eficiente leacuri băbeşti pentru tratarea gripei şi a răcelilor, remediile pe bază de coacăze negre s-ar situa în vârful listei. Şi asta pentru că infuzia de coacăze negre e cea mai populară. 4 căni pe zi te scapă de chin. Iar decoctul de ramuri de coacăz, preparat dintr-un pumn de plantă la 1 l apă, fiert vreme de 5 minute şi lăsat la infuzat 5 ore după aceea, dă rezultate de excepţie. Se beau 2 căni de decoct călduţ, seara. Nici levănţica nu se lasă mai prejos. Vârfurile plantei şi florile plăcut mirositoare, folosite sub formă de cataplasme, vindecă afecţiuni rebele, precum stări febrile, astm, laringită. Scade febra, calmează şi ajută la eliminarea toxinelor prin transpiraţie.
Siropuri miraculoase
Sirop de CEAPĂ – Pune la fiert 6 cepe tăiate felii, într-un litru de apă. Lasă la foc mic 15 minute, apoi strecoară, adaugă 200 g miere şi păstrează amestecul la rece. Ia 6 linguri pe zi, timp de o săptămână. Sirop de MERE – Amestecă sucul de la 6 mere cu o cantitate egală de zahăr. Pune la fiert, la foc mic, până capătă consistenţă. Se iau câte două linguri, de 3 ori pe zi, înainte de masă. Sirop de SMOCHINE – Înmoaie 500 g smochine în 1 l apă şi adaugă 250 g miere. Lasă amestecul la macerat 2 zile, apoi ia câte o linguriţă de 3 ori pe zi.
Tanti Niculina, femeie de la ţară, ştie o reţetă care nu dă greş. Am testat-o şi eu, de gura ei, iar azi o recomand oricuisuferă din cauza afecţiunilor de iarnă. Cum ar zice ea, iei câteva bucăţi de hrean, le dai pe răzătoarea mică, până ai cam o cană, şi amesteci cu tot atâta miere. Iei din amestecul ăsta câte 2-3 linguriţe, după masă, de 3 ori pe zi. Pe de altă parte, o vecină zice că nimic nu face mai bine ca ridichea neagră, cât mai iute, curăţată de coajă şi dată pe răzătoarea mică. Se prepară la fel ca hreanul, dar se lasă la macerat două săptămâni şi se iau doar 3 linguri pe zi, în caz de răguşeală, dureri în piept şi tuse seacă. Sigur ai cimbru în casă. Pune o linguriţă de plantă la o cană cu apă fierbinte, lasă să se infuzeze 5 minute şi apoi bea, de două ori pe zi, câte o cană. La fel poţi să procedezi şi cu frunzele de pătlagină. Cu infuzia obţinută din ele poţi face şi gargară. Şi mi-am mai adus aminte de un amestec aromat ce-mi parfumează şi acum amintirile din copilărie. Bunica obşnuia să-mi prepare, dintr-un gălnenuş de ou frecat bine cu miere sau cu zahăr peste care turna lapte fierbinte şi arunca o bucăţică de unt, o licoare ce mă făcea să uit de orice boală. Şi ce bine mă simţeam după aceea!