Auzi mereu: «Este mai bine să previi, decât să ajungi să te tratezi». Uşor de zis? Nici de făcut nu e greu: ţi-am pregătit lista examenelor medicale ce-ţi păzesc sănătatea. Păstreaz-o, ai nevoie de ea de la tinereţe până la… maturitate
La ce te gândeşti, întâi de toate, când auzi cuvintele „boala silenţioasă”? La osteoporoză. Deşi nu este singura problemă de sănătate care evoluează, ani şi ani, „în tăcere”, fără simptome.
Şi diabetul, excesul de colesterol şi hipertensiunea vin aşa, aparent pe neanunţate. Şi, de multe ori, sunt descoperite doar în contextul unor complicaţii cu urmări grave: diabetul, de exemplu, provoacă diminuarea vederii sau a motricităţii (mobilităţii) picioarelor, iar hipertensiunea provoacă accidente vasculare cerebrale…
Un arsenal… de genul feminin
Toate suntem predispuse la anumite afecţiuni, de la o vârstă la alta. Cauzele le ştii de acum: zestrea genetică (predispoziţia, moştenită din familie, către cutare sau cutare problemă de sănătate) şi modul de viaţă. Din fericire, medicina nu bate pasul pe loc şi dispune, astăzi, de un veritabil arsenal de depistare a bolilor încă „din faşă”.
Un arsenal din care ne interesează, de data aceasta, „armele” cu specific feminin: analizele medicale pe care trebuie să ţi le faci la 20 de ani, la 40 şi la 50, ca să preîntâmpini afecţiunile specific feminine.
Investigaţiile care îţi păzesc sănătatea
Iată lista – nu prea lungă, recunoaşte! – a examenelor medicale pe care trebuie să ţi le faci, la diferite vârste
Controlul stomatologic
O dată pe an
Începând de la 20 de ani, vizita la medicul stomatolog (o obişnuinţă din copilărie, nu-i aşa?) devine tot mai importantă: depistarea din timp a cariilor, a eventualelor maladii ale gingiilor şi înlăturarea tartrului, anual, te scutesc de suferinţe şi cheltuieli mai mari, mai târziu.
Cât costă: nimic, dacă ai asigurare de sănătate.
Analizele pielii
O dată pe an
Începând de la 20 de ani, este foarte important ca medicul tău să poată urmări evoluţia micilor anomalii care apar, cu timpul, pe pielea ta. Pentru că, în cazul unei tumori cutanate, depistarea precoce garantează tratarea ei eficientă. Dacă observi că ai o aluniţă care şi-a schimbat volumul sau culoarea, sau care începe să sângereze, nu mai aştepta… vizita anuală la medic – mergi la el cât mai repede!
Analizele sângelui
La fiecare 2 ani
Începând de la 40 de ani, examenul sanguin este important: mesele prea copioase, repetate în decursul anilor, mai mult sau mai puţin bine „stropite” cu băuturi alcoolice, obosesc organismul şi sporesc riscul apariţiei unor boli. Gândeşte-te că cei câţiva mililitri de sânge analizaţi în laborator „dau de gol” diabetul, colesterolul mărit sau trigliceridele în exces (semn că rişti să faci o boală cardiovasculară).
Medicul va stabili – în funcţie de factorii tăi de risc: supraponderalitate, tabagism, boli ereditare etc. -, dacă să repeţi analizele sângelui cu frecvenţa-standard (la doi ani), sau anual, sau doar la fiecare cinci ani.
Investigarea tiroidei
Dacă e cazul
Începând de la 40 de ani, femeile care au, în familie, antecedente de cancer al tiroidei, trebuie să facă această investigaţie. Dereglări ale tiroidei pot apărea, însă, şi în perioada sarcinii sau la menopauză. Aşadar, dacă ai, de la o vreme, simptome neobişnuite (transpiraţie abundentă, palpitaţii, stări de vomă, insomnie, iritabilitate), vorbeşte cu medicul tău!
Bilanţul pneumo-cardiologic
La interval 3-5 ani
Începând de la 40 de ani, dacă eşti fumătoare cu „state vechi”, este spre binele tău să-ţi verifici periodic tensiunea arterială, să faci o elec-trocardiogramă, să ţi se măsoare volumele şi debitele pulmonare. Când vei vedea cât de mult ţi-a fost afectată capacitatea respiratorie, vei avea un argument forte ca să te laşi de fumat!
Examenul oftalmologic
O dată pe an
Începând de la 40 de ani, vizita anuală la oftalmolog se impune, chiar dacă nu porţi ochelari de vedere. Cercetările medicale relevă că o persoană din două dezvoltă, fără să ştie, un glaucom – o maladie fără simptome, provocată de creşterea presiunii oculare, ce afectează vederea, mergând, în cel mai rău caz, până la orbire. Adevărat, nu exită tratament care să facă să dispară glaucomul, dar apariţia lui poate fi întârziată, iar dezvoltarea lui oprită, dacă premisele bolii au fost depistate din timp.
Măsurarea tensiunii
O dată pe an
Începând de la 40 de ani, medicul de familie trebuie să îţi ia tensiunea. Dacă valorile ei sunt prea mari, se dublează riscul de maladii cardiace sau de accident vascular cerebral.
Colonoscopia
La fiecare 5 ani
Începând de la 50 de ani, depistarea cancerului de colon devine o prioritate. Dar, dacă unul dintre părinţii tăi, o soră sau un frate au suferit de această formă de cancer, medicul îţi va cere să faci o colonoscopie, din cinci în cinci ani, începând chiar mai devreme – de la 45 de ani.
Testul de memorie
De la caz la caz
Începând de la 50 de ani, dacă observaţi, tu sau cineva din anturajul tău, că uiţi frecvent sau că ai momente când „te pierzi”, mergi la medicul de familie – diagnosticarea precoce a unei probleme de circulaţie cerebrală sau a bolii Alzheimer este extrem de importantă. Există, astăzi, tratamente capabile să frâneze evoluţia acestor afecţiuni, dar numai şi numai când au fost descoperite în timp util.
Osteodensitometria
Dacă e cazul
La menopauză, acest test măsoară densitatea masei osoase, în special dacă ai unul din următorii factori de risc: eşti mignonă şi ai o constituţie mai curând fragilă – eşti fumătoare – mama ta a suferit fracturi înaine de 60 de ani.
Investigaţii ginecologice pe care nu ai voie să le «sari»
Sânii, uterul, ovarele – sănătatea lor este o obsesie. Iar cel mai mic disconfort pe care ţi-l provoacă te sperie. Fără motiv, dacă îţi faci la timp următoarele analize
Frotiul
La fiecare 2 ani
Începând de la 20 de ani, medicul tău ginecolog trebuie să îţi facă un frotiu cervico-vaginal: practic, se prelevează celule de pe suprafaţa colului uterin, pentru a fi analizate în laborator. Mulţumită acestui examen, lipsit de durere, pot fi reperate eventualele leziuni precanceroase şi canceroase ale colului. Iar dacă iei contraceptive, medicul îţi va recomanda să faci şi toate analizele sângelui, pentru a verifica nivelul colesterolului, trigliceridele şi transaminazele (nivelul lor crescut semnalează o problemă de sănătate ce-ţi interzice contracepţia hormonală).
Examinarea sânilor
Lunar începând de la pubertate
Examinarea clinică, vizuală şi manuală, a sânilor este obligaţia medicului de familie – la consultaţia de rutină şi a medicului specialist – la consultaţia de specialitate.
Autopalparea sânilor în fiecare lună
La o săptămână după încetarea menstruaţiei, palpează-ţi sânii:
– Culcată pe spate, cu mâna dreaptă sub cap, palpează sânul drept cu mâna stângă, în cercuri concentrice, pornind de la mamelon
– Apasă uşor deasupra mamelonului, ca să te asiguri că nu produce secreţii
– Apoi, cu mâna stângă sub cap, palpează, cu dreapta, sânul stâng
– Priveşte-ţi cu atenţie sânii, ca să depistezi eventualele umflături sau retracţii ale pielii: stând în faţa oglinzii, cu braţele întinse pe lângă corp
– apoi cu braţele ridicate deasupra capului.
Mamografia
La fiecare 2 ani
Începând de la 40 de ani, această radiografiere cu raze X-însoţită de un disconfort, pentru că sânii sunt presaţi puternic – reprezintă, totuşi, cea mai eficace metodă de investigare: realizând un gen de fotografie în profunzime a ţesutului, mamograful depistează noduli de dimensiuni foarte mici, care abia peste 1-2 ani s-ar simţi la palpare. Deşi dozele de radiaţii, la o mamografie, sunt reduse, ele pot afecta sânul tânăr, dens; de aceea, înainte la 40 de ani, acest examen se recomandă doar femeilor cu antecedente de cancer la sân în familie.
Ecografia mamară
Ori de câte ori e nevoie începând de la pubertate
Metodă de diagnosticare cu ultrasunete, total inofensivă, ecografia furnizează informaţii preţioase, ce le completează pe cele obţinute prin mamografie: dacă, de exemplu, la mamografie a fost depistat un nodul, ecografia lămureşte dacă este vorba ori nu de un chist benign.
Termografia
De câte ori e nevoie începând de la pubertate
Tot o metodă de diagnosticare aplicată, fără risc, şi înainte de 40 de ani: termograful computerizat este un aparat extrem de sensibil la variaţiile de temperatură ale diferitelor zone ale sânului (acolo unde există un nodul sau o tumoare, temperatura este mai mare, pentru că activitatea vaselor sanguine este mai intensă).
Dozarea hormonală
De la caz la caz
Când se apropie menopauza, acest examen arată cât de mult a scăzut producţia de estrogeni, deci cât de aproape este menopauza.
Reţete maramureşene: leacuri din bătrâni
Femeile se confruntă cu tot mai multe afecţiuni ginecologice care, în ciuda faptului că sunt tratate cu medicamente „moderne”, nu se rezolvă. Folosirea îndelungată a unor medicamente poate crea dependenţă. Remediile naturiste înlătură aceste riscuri. Voi menţiona câteva afecţiuni ginecologice care se pot trata naturist. Aplicaţiile au efecte blânde asupra organismului, fiind bine suportate de majoritatea femeilor care le-au folosit
Anexita o poţi trata cu infuzie de salvie (2 linguri la 1 l de apă) amestecată cu puţină miere. Din acest ceai trebuie să bei de 6 ori pe parcursul a 24 de ore (aproximativ câte 150 ml de fiecare dată), timp de 4-6 săptămâni. Concomitent cu administrarea ceaiului, poţi face şi o cură de boabe de ienupăr, astfel: se iau în prima zi 4 boabe zdrobite în gură, cu puţină apă, înainte de masa de prânz cu 30 de minute. Apoi, se măreşte cantitatea în fiecare zi cu câte o boabă, iar din a cincisprezecea zi se scade doza zilnică tot cu câte o boabă, până se ajunge iar la 4 bobiţe. În paralel, poţi face băi de şezut cu infuzie de coada-şoricelului şi gălbenele (părţi egale) 100 g din amestec la 4 l de apă, 10-15 minute, seara, înainte de culcare. În total, pe parcursul a 30 de zile se fac 10 băi, aceasta însemnând o baie la 3 zile. În perioada ciclului nu se va face baie! Erecomandat ca pe toată perioada tratamentului să consumi cât mai multe sucuri de legume, fructe, precum şi zarzavaturi proaspete.
Metroanexita se va trata identic ca şi anexita, la care se adaugă consumul de tinctură de brânca-ursului, de trei ori pe zi, câte o linguriţă diluată într-un pahar cu apă, cu 30 de minute înainte de masă. În intervalul dintre cele 3 zile, se vor face irigaţii cu infuzie de muşeţel 25 g la 1 l de apă, seara.
Leucoree. Tratamentul se va face intern, din infuzie de flori de gălbenele şi urzică moartă albă, amestec în părţi egale, 2 linguri la 1 l de apă, la care se adaugă miere şi lămâie; se beau 150 ml de 6 ori în 24 de ore. Pentru irigaţii, se prepară o infuzie din cimbru de cultură sau cimbrişor de câmp 60 g la 1 l de apă; tratamentul durează în această formă o săptămână, după care se reduce – o dată la 2-3 zile – încă trei săptămâni.
În fibrom uterin se utilizează creţişoara şi frunze de zmeur, uscate, preparate cu râşniţa de cafea până ajung în stadiul de pulbere. Se amestecă în părţi egale şi se pun în 500 ml apă rece (apă plată) şi se lasă la macerat de seara până dimineaţa. A doua zi, strecoară şi păstrează lichidul. Peste plantele rămase, toarnă 500 ml de apă clocotită şi lasă acoperit 30 de minute. Strecoară din nou şi combină cele două lichide. Se consumă 150 ml de 6 ori în 24 de ore, timp de 15 zile.
Nu mânca ouă şi carne! Ia magneziu şi zinc. Pe lângă alimentaţia bazată pe crudităţi, ia macerate glicerinate de zmeur sau arin alb, timp de 6 săptămâni, conform prospectului. Noaptea, pe burtă, aplică terci din coada-calului, proaspăt culeasă sau din rădăcină de tătăneasă. Tratamentul durează până la dispariţia fibromului.