Prima pandemie a secolului XXI, gripa porcină a stârnit numeroase controverse. Urmăreşte retrospectiva pandemiei şi află cum a evoluat situaţia în lume, de la primul caz şi până astăzi. La sfârşitul lunii martie 2009, Edgar Hernandez, un băieţel mexican de cinci ani, a început să se simtă rău, având simptomele unei răceli. Dar boala lui era mai mult decât atât. Din analize a reieşit că baiatul era infectat cu o tulpină nouă a virusului H1N1, cunoscut ca virusul gripei porcine. Oficial, Edgar este prima persoană din lume care a fost infectată cu virusul pandemic, deşi în satul lui, oamenii aveau simptomele caracteristice încă din decembrie 2008, iar câţiva bebeluşi muriseră, aparent din cauza unei răceli. Gripa porcină "evadează" din MexicPână la sfârşitul lui martie, virusul ajunge în SUA, prima victimă fiind o fetiţă de nouă ani. La începutul lui aprilie, europenii află despre un nou virus gripal, dintr-un articol preluat din presa mexicană. După câteva zile, mexicanii încep să-şi facă griji în legătură cu noua boală şi avertizează autorităţile americane. Câteva zile mai târziu, Mexicul înregistrează şi primul deces, o femeie diabetică, de 39 de ani. Deşi, la început, s-a crezut că avea pneumonie, se pare că ea a fost prima victimă a gripei porcine. Pe 24 aprilie, OMS emite prima avertizare privind noua tulpină virală, iar la numai câteva zile, gripa porcină ajunge în Europa, printr-un spaniol întors din Mexic. Imediat, comisarul pentru sănătate al UE sfătuieşte europenii să nu călătorească în SUA sau Mexic. Românii primesc aceeaşi recomandare de la Ministerul Afacerilor Externe. Peste două zile, OMS ridică alerta de pandemie la gradul 5, iar Comisia Europeană cere schimbarea numelui din "gripă porcină" în "gripă nouă" pentru a nu provoca un dezastru în industria alimentară. La 1 mai erau deja 331 de cazuri, în 11 ţări, iar 10 zile mai târziu, numărul îmbolnăvirilor crescuse deja la 4,694 de cazuri, în 30 de ţări. Primele cazuri de gripă porcină în RomâniaDirectorul OMS avertizează că urmează un nou val, mult mai puternic, de îmbolnăviri, după ce a fost acuzat că ar fi luat măsuri exagerate privind gripa porcină. Teorii ale conspiraţiei apar în lumea întreagă. Un australian anunţă că noul virus ar fi apărut dintr-o eroare umană, evoluând din virusurile folosite în laboratoarele de cercetări. După câteva alarme false, primul caz din România apare pe 27 mai: o femeie care tocmai venise din SUA. Ca urmare, începe vânătoarea de bolnavi: toţi pasagerii care aterizează pe aeroporturile româneşti sunt obligaţi să completeze un chestionar privind starea lor de sănătate, iar cei care completează greşit sunt amentinţaţi cu dosar penal.Odată cu prima lună de vară, Ministerul Sănătăţii anunţă că Institutul Cantacuzino este capabil să producă un vaccin împotriva gripei noi. Anunţul pică la ţanc pentru că, pe 11 iunie, OMS ridică nivelul de alertă pandemică la gradul 6, cel mai înalt posibil. Organizaţia estimează că virusul va circula prin lume timp de un an sau doi. Pe 12 iunie, compania farmaceutică elveţiană Novartis anunţă că este gata primul lot de vaccinuri antigripale. Produsul lor va fi aspru criticat, câteva luni mai târziu. Semnale de alarmă privind reacţia exagerată a OMS apar şi în România. Vasile Astărăstoae, preşedinte al Colegiului Medicilor, califică drept suspect faptul că pandemia a coincis cu momentul în care se discuta despre reducerea cotizaţiei către OMS, măsură legată de criza economică. Astărăstoae consideră că nu era necesară declararea unei pandemii în momentul când existau doar 124 de decese în lume, la persoane cu o patologie preexistentă. Primele vaccinuri, aprobate de UEDupă o vară liniştită, cazurile de gripă se înmulţesc în România, astfel că, în septembrie, Ministerul Sănătăţii anunţă demararea campaniei de vaccinare, programată pentru luna decembrie. Urma să fie folosit un vaccin produs de Institul Cantacuzino. Câteva săptămâni mai târziu, vaccinurile erau deja gata în alte ţări, Comisia Europeană autorizând primele vacicnuri, printre care şi cel produs de Novartis. În acelasi timp, încep să apară întrebări cu privire la siguranţa vaccinurilor pandemice. În SUA, un grup de angajaţi din domeniul sănătăţii dau în judecată Food and Drug Administration, care ar fi aprobat spre vânzare nişte vaccinuri insuficient testate.Dar virusul îşi vede de treabă, în ciuda controverselor, aşa că pe 24 octombrie, preşedintele Obama declară stare de urgenţă în SUA, după decesul a peste 1000 de americani. Câteva zile mai târziu, şi bulgarii iau aceeaşi decizie. La nivel mondial, tot mai mulţi oameni sunt îngrijoraţi de efectele vaccinurilor, după ce doi suedezi în vârstă îşi pierd viaţa în urma vaccinării. România cumpără vaccinul. Sau nuÎntre timp, în România, apăruseră primele cazuri cu transmitere locală comunitară, unul în Bucureşti şi unul în Iaşi. În acest context, Ministerul Sănătăţii, anunţă că România nu mai poate aştepta vaccinul autohton şi va fi nevoită să cumpere un număr de doze produse de companii private pentru a stopa răspândirea virusului. Anunţul este făcut de secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Adrian Streinu Cercel care demisionează la scurt timp, după ce preşedintele Băsescu îl contrazice, spunând că România nu va importa vaccinul pentru că nu este nevoie. Într-o discuţie cu parlamentarii, Prof. Streinu Cercel avertizează că se aşteaptă la 3000-6000 de decese din cauza gripei porcine. Cand OMS încetase deja să mai numere cazurile de AH1N1 şi decesele provocate acesta, unii au văzut în gripa porcină o metodă de a câştiga bani. Interlopii ruşi vindeau pe internet antivirale contrafăcute. Puţin mai târziu, şi câţiva români au vândut, la mica publicitate, vaccinuri pandemice "false" .Dacă, până cum, cazurile de gripă din România au fost relativ uşoare, la 18 noiembrie, Ministerul anunţă că în spitalele noastre sunt internaţi şase bolnavi cu forme severe. Două zile mai târziu apare şi primul deces: un bărbat obez, diabetic şi hipertensiv. "Efectul Tecuceanu" şi vaccinarea cu CantgripPe 27 noiembrie, când cinci milioane de europeni erau deja vaccinaţi, începe şi la noi imunizarea. Primul care primeşte doza de Cantgrip este chiar secretarul de stat Adrian Streinu Cercel. Deocamdată vaccinul este doar pentru angajaţii din sistemul sanitar şi pentru cei care asigură paza naţională şi locală. Dejapeste 2500 de romani erau infectaţi cu virusul AH1N1.După ce mai mulţi diabetici şi hipertensivi îşi pierd viaţa, Ministerul Sănătăţii decide să extindă vaccinarea la persoanele cu boli cronice. După sărbători, pe 5 ianuarie, moare actorul Toni Tecuceanu. La numai câteva zile, presa începe să vorbească despre "Efectul Tecuceanu": impresionaţi de moartea unei persoane cunoscute, românii încep să se vaccineze în masă. La institutul Matei Balş, în numai câtvea zile s-au vaccinat peste 2400 de persoane. Vaccinul poate duce la cancer?În timp ce românii făceau coadă la centrele de vaccinare, iar MS promitea noi centre care să poată face faţă invaziei, epidemiologul german Wolfgang Wodarg, face o declaraţie şoc care uimeşte întreaga lume: OMS a avut o reacţie exagerată, iar vaccinurile, în special cel produs de Novartis, sunt periculoase, putând provoca şi cancer.Probabil fără legatură cu noile veşti, fratele lui Toni Tecuceanu anunţă că actorul nu ar fi avut, de fapt, gripă porcină, autorităţile folosindu-se de numele lui pentru a aduce românii în centrele de vaccinare. Prof. Streinu Cercel spune, însă că acuzaţiile sunt nefondate şi, cu altă ocazie, menţionează posibilitatea ca vaccinul să devină obligatoriu. Această idee atrage atenţia unor asociaţii şi ONG-uri care luptă pentru protejarea familiei şi vieţii. După câteva zile fără cazuri de gripă nouă, puse pe seama frigului care ar fi oprit răspândirea virusului, pe 26 ianuarie, Ministerul Sănătăţii a anunţat încă 35 de cazuri noi confirmate în ziua precedentă. Gerul, mai periculos decât gripa porcinăÎn perioada 20-26 decembrie, gerul a omorât 35 de persoane, în timp ce gripa porcină a ucis 111 români în două luni, motiv pentru care unii spun că gerul este mai periculos decât AH1N1. În continuare există păreri potrivit cărora OMS a avut o reacţie exagerată în raport cu numărul de victime ale gripei noi. Speriate de estimările organizaţiei, mai multe state au cumpărat milioane de vaccinuri care au rămas nefolosite. Drept urmare, ţările bogate încearcă cu disperare să anuleze comenzile de noi doze sau să le transfere ţărilor mai sărace. Franţa, care a comandat 60 de milioane de doze, destule pentru întreaga populaţie, a folosit doar 5 milioane, iar acum încearcă să anuleze o comandă de 50 milionde de doze şi să vândă alte câteva milioane. În aceeaşi situaţie se află Spania, Germania şi Olanda.Foto: Shutterstock