Riscul de a dezvolta complicaţii este mai mare la copii, la bătrâni, la cei cu anumite boli cronice sau la fumători.
Peste 90% din cazurile în care gripa sau pneumonia duc la deces apar la vârstnici şi la alte categorii de grupuri cu risc crescut. Boala „atacă” persoanele cu o imunitate scăzută, în această categorie fiind incluse și persoanele obeze, copiii mici şi persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cei cu afecţiuni cronice, ca hepatita, ciroza, diabetul zaharat, SIDA, boli obstructive cronice (BPOC).
Cine sunt cei mai expuși
► Vârstnicii sunt în mod particular vulnerabili și sunt predispuși mai des la complicații grave cu necesitatea de a fi spitalizați. În unele cazuri, se ajunge chiar la deces. Creşterea severităţii bolii la această grupă de vârstă este cauzată de mecanisme de apărare alterate, răspuns imun scăzut și de afecţiunile medicale cronice pe care mulți le au.
► Copiii din colectivităţi sunt cei care se îmbolnăvesc cel mai ușor și transmit virusul mai departe.
► Bolnavii cu afecțiuni cronice vor suferi de cele mai multe ori agravări. Simptomele astmului se pot dubla în intensitate. Chiar și o simplă răceală poate crește glicemia diabeticilor. Cardiacii pot prezenta tulburări respiratorii și ale ritmului cardiac. Tensiunea arterială crește. În cazurile mai grave, boala poate provoca apariția unui infarct sau a unui accident vascular cerebral.
► Fumătorii au un risc mai mare de infecţie cu virus gripal, precum şi de a dezvolta forme severe ale bolii. Conform studiilor, ratele de infectare au fost cu aproximativ 50% mai mari pentru fumători decât pentru nefumători. În cazul îmbolnăvirii, fumătorii tind să aibă simptome mult mai accentuate: tuse, dificultăţi de respiraţie, respiraţie şuierătoare, secreţii.
Tratament întârziat = complicații
Printre simptomele gripei se numără: febră mare, tuse cu expectoraţie, alterarea stării generale.
Lipsa unui tratament antibiotic eficient şi administrat în timp util pentru o suprainfecţie cu bacterii, apărută ulterior provoacă insuficienţa respiratorie.
Răceală sau gripă? Care e diferenţa
Un pacient cu astm bronșic care dezvoltă astfel de complicaţii poate ajunge să respire prin ventilaţie artificială sau să necesite oxigenoterapie de lungă durată. În fiecare an o parte din pacienţi îşi pierde viaţa din cauza acestor infecţii.
De la o simplă viroză la afecțiuni grave
În majoritatea cazurilor, tusea este un semn al unei afecţiuni respiratorii, care poate evolua de la o viroză banală până la afecţiuni mai grave – cancer pulmonar, emfizem pulmonar, bronşectazii, tuberculoză. Uneori este însoţită şi de alte semne: gâfâială, oboseală, expectoraţie (tuse productivă). Adesea, după o gripă, pot apărea complicaţii şi la nivelul căilor aeriene superioare, cum ar fi sinuzita, amigdalita sau otita. Dacă simptomele nu dispar după o săptămână, trebuie obligatoriu să mergi la medic, pentru că poate fi vorba de pneumonie, traheobronșită sau de apariția și agravarea crizelor de astm (chiar dacă nu știai că suferi de această boală).
Gripă: 5 mituri despre tratament şi vaccin
GRIPA ÎN CIFRE
►Gripa apare pretutindeni în lume și afectează anual circa 5-10% din populația adultă a întregului glob.
►La nivel mondial, în fiecare an, epidemiile determină 3.000.000- 5.000.000 de cazuri de boală severă şi 250.000-500.000 de decese.
►20-30% dintre copii contractează gripa în fiecare an în lume.
►În timpul epidemiilor anuale de gripă, un procent de 5% până la 15% din populaţie este afectat de infecţii ale tractului respirator superior.
FUMĂTORII, MAI EXPUȘI
„Fumătorii sunt mai expuşi riscului de a face gripă şi răcesc mult mai repede, pentru că fumatul scade în mod indirect apărarea organismului. Cum poate să facă asta? Pe unde trece, fumul arde, inflamează la temperaturi foarte mari intrarea în arborele bronşic, creşte volumul secreţiilor şi scade posibilităţile de mobilizare a acestora pentru a le expectora. Este demonstrat statistic că fumătorii „răcesc” mai frecvent şi dezvoltă complicaţii respiratorii mult mai des – de la bronşite acute până la agravări ale emfizemului pulmonar.” (Prof. Dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog la Institutul Naţional de Pneumologie „Prof. Dr. Marius Nasta” din Bucureşti, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie).