Află la ce folosesc în medicina naturistă trei plante medicinale foarte cunoscute la noi: pătrunjelul, părul şi pepenele galben!
PĂTRUNJEL (PETROSELINUM CRISPUM)
Frunzele de pătrunjel conţin vitamina C (în cantitate de două-trei ori mai mare decât la portocale). În rădăcini, conţinutul în vitamina A este mai ridicat. Rădăcinile de pătrunjel sunt un diuretic important, recomandat în afecţiuni renale. Ajută la eliminarea uraților, pietrelor și a nisipului. Frunzele și rădăcinile sunt tonic-aperitiv. Au și efectul de a regla tulburările de ciclu menstrual.
Mod de utilizare: se poate consuma, ca atare, în produse culinare. Se face decoct din 50 g rădăcini, care se fierb timp de 20 de minute într-un litru de apă. Se beau două-trei căni pe zi. Se mai poate face suc, care se consumă proaspăt, în cantitate de 50-100 ml pe zi.
Când îl recoltezi: Frunzele se culeg din aprilie până în august; rădăcinile se scot din pământ în octombrie.
PĂR (PYRUS COMMUNIS)
Perele au acţiune laxativă, diuretică şi favorizează eliminarea uraților din sânge și din urină. Sunt recomandate în afecţiuni urinare, precum şi în reumatism, gută şi artritism. Sunt indicate și diabeticilor. Frunzele, în special cele ale părului sălbatic, au proprietăţi antiseptice, similare cu cele ale merişorului, fiind recomandate în cistite, prostatită, infecţii urinare.
Uz intern: fructele se pot consuma ca atare sau sub formă de suc (două-trei pahare pe zi). Se mai face decoct din 40-50 g pere uscate la un litru de apă. Din frunzele de păr se face infuzie (100 g frunze proaspete sau 25 g frunze uscate la un litru de apă). Infuzia astfel obţinută se bea în cursul unei zile.
Când le recoltezi: Fructele se culeg în octombrie, frunzele – din mai până în septembrie.
PEPENE GALBEN (CUCUMIS MELO)
Are acțiune diuretică, expectorantă, febrifugă, laxativă și tonifiantă. Combate stările de vomă. Ajută la eliminarea pietrelor și nisipului din vezică. Favorizează digestia și ajută la eliminarea viermilor intestinali. Se recomandă în: anemii, constipație cronică, hemoroizi, litiază urinară, reumatism și tuberculoză pulmonară. Semințele au efect expectorant și febrifug. Este contraindicat în diabet, enterocolite și dispepsii.
Uz intern: se consumă ca atare, sub formă de suc proaspăt sau dulceață. Semințele se consumă uscate și pisate. Se mai poate face decoct din semințe (o linguriță la o cană cu apă).
Uz extern: se pun cataplasme cu pulpă de pepene.
Când îl recoltezi: Se culege în perioada iulie-septembrie.
PELIN (ARTEMISIA ABSINTHIUM)
Are acțiune antimicrobiană și antifungică, cu rezultate bune în tratarea stafilococului auriu și a candidei. Administrarea orală crește aciditatea stomacală. Se recomandă, în cantități moderate, în anorexii, în atonii (scăderea tonicității normale a unui organ) și în inflamațiile cronice ale tubului digestiv, inclusiv în dispepsiile însoțite de constipație.
Uz intern: se face infuzie dintr-o linguriță de plantă la o cană cu apă. Se beau una-două căni pe zi, timp limitat, de maximum trei zile. Se mai poate lua sub formă de tinctură preparată din 10 g de plantă la 100 ml de alcool de 60-70˚, prin macerare timp de 8 zile. Se iau câte 15-20 de picături, de trei ori pe zi, nu mai mult de 5 zile.
Când îl recoltezi: Frunzele și vârfurile florale se colectează în timpul înfloririi, în perioada iulie-septembrie.