Ghidul plantelor medicinale: Castravetele, călinul şi cătina

.

Ştiai că şi castravetele este folosit adesea în medicina naturistă? Află la ce este bun, dar şi care sunt beneficiile cătinei sau ale călinului.

Castravetele ca plantă medicinală

Conține săruri minerale (potasiu, calciu, fosfor, fier), vitaminele A, B1, B2 și o cantitate mică de vitamina C. Are foarte puține calorii: 7 kcal la 100 g. Are efecte diuretic-depurative, antiinflamatoare și antispastice. Calmează durerile de stomac și inflamațiile intestinale.

Uz intern: se poate consuma ca atare sau sub formă de suc. În combinație cu suc de morcov, ridiche neagră și sfeclă roșie (în cantități egale), poate ajuta la eliminarea pietrelor la rinichi. Decoctul de semințe de castravete (o lingură la o cană cu apă) calmează tusea expectorantă. Se beau două căni pe zi.
Uz extern: se aplică felii de castravete pe piele în cazul inflamațiilor, mâncărimii și dermatozelor.
Când îl recoltezi: Se culege din iulie până în august. Pentru a extrage semințele, se recoltează în septembrie-octombrie.

La ce foloseşte călinul

Este antispastic, antiinflamator, sedativ asupra sistemului nervos, hipotensiv, astringent, normalizează menstruația. Este un bun relaxant în crampe musculare și în durerile menstruale. Ajută și la întărirea inimii și previne infarctul. Datorită acțiunii astringente, reduce pierderile excesive de sânge în perioada ciclului. Frunzele de călin au efect laxativ.

Uz intern: din scoarța uscată de călin se face un decoct, preparat după cum urmează: se fierb timp de 10-15 minute două lingurițe de plantă uscată într-o cană cu apă. Se bea cald de trei ori pe zi, îndulcit cu miere. Se mai poate folosi și tinctură (una-două lingurițe în 50 ml apă, de trei ori pe zi).
Când îl recoltezi: Scoarța se taie în martie-aprilie, când începe să fie plină de sevă, florile și frunzele se recoltează în aprilie-mai.

Ce beneficii are cătina

Este un excelent vitaminizant, energizant, fiind folosită și în anemii. Conține o cantitate mare de vitamina C. Ajută la stimularea imunității și este recomandată în boli infecțioase și în convalescență. Este foarte utilă în oboseala cronică și în stările de epuizare nervoasă.

Uz intern: fructele sunt foarte acre, dar pot fi consumate ca atare amestecate cu miere, care poate ajuta și la conservarea lor pe termen mai lung. Poate fi folosit și sucul sau siropul de catina (trei linguri amestecate într-un pahar cu apă, de două ori pe zi). Se poate lua și tinctură (o linguriță în 50 ml apă, de trei ori pe zi).
Uz extern: uleiul de cătină calmează iritațiile pielii, vindecă infecțiile și rănile. Se aplică local pe zona afectată.
Când o recoltezi: Fructele se culeg în septembrie- octombrie. De obicei, crește spontan, dar poate fi cultivată şi în grădină.

Vezi şi înghețată de cătină – un deliciu răcoritor, cu multe vitamine!

Cătuşa, o plantă medicinală mai puţin cunoscută

Se mai numește, popular, urzică-moartă sau urechea-porcului. Previne sau combate stările de vomă. Este eficientă mai ales în cazul răului de mașină. Este sedativ nervos, astringent, expectorant. Are rolul de a normaliza menstruația. Este excelentă și pentru calmare în perioadele de stres.

Uz intern: una-două lingurițe de plantă uscată se lasă la infuzat 10-15 minute într-o cană cu apă fierbinte. Se beau trei căni pe zi. Împotriva stărilor de greață se mai poate face o combinație de ceai din mai multe plante (crețușcă, mentă și muşețel). Se mai poate lua tinctură: câte una-două lingurițe amestecate în 50 ml apă, de trei ori pe zi.
Când o recoltezi: Înflorește în lunile iunie-octombrie, dar cel mai bine este ca recoltarea să se facă în iulie.

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton