Maşinile devin mai sigure, iar comportamentul la volan devine din ce în ce mai riscant. Știu oameni care-şi fac cruce când pleacă din faţa blocului fiindcă toată furia reprimată…
… se manifestă la volan.
Există o lege socială care spune că, pe măsură ce tehnologia devine mai sigură şi mai accesibilă, scade prudenţa oamenilor care operează cu ea. De aceea, avem accidente de muncă şi în fabricile aproape total automatizate, de aceea suntem dispuşi să călcăm acceleraţia mai mult, ştiind că ABS-ul sau altă caracteristică ne va apăra.
În acelaşi timp, la volan se încumetă să se urce tot felul de persoane, care nu sunt întotdeauna apte să conducă. Maşina este văzută în prezent mai mult ca un simbol al statusului social decât ca un mod util de transport şi acest fapt contribuie la dorinţa şoferilor de a-şi etala puterea pe această cale.
În plus, în România, lucrurile stau mult mai grav – pe şoselele noastre se conduce extrem de periculos, iar şoferii români sunt un caz particular agravat de furie a şoselelor.
Altfel, cum am auzi în fiecare săptămână de şoferi care conduc cu 220km/h în localitate, de oameni beţi-morţi care comit accidente şi confundă secţia de poliţie cu birtul sau de oameni bolnavi de epilepsie sau alte boli care în mod normal, legal şi medical, nu le-ar permite să conducă un obiect de 1,5 tone cu 200 km/h pe drumuri publice?
Agresivitatea la volan nu este specifică doar şoferilor români, însă la noi se întrunesc toate condiţiile ca aceasta să fie exacerbată: avem drumuri proaste, sistematizare proastă, semnalizare rutieră inexistentă sau schimbătoare de la o zi la alta şi o poliţie neputincioasă în faţa abuzurilor. E clar că nu ai cum să atingi iluminarea în Zen fiind şofer în România…
Ceea ce nu înseamnă că nu poţi să recunoşti urmele agresivităţii în comportamentul tău la volan şi să încerci să le corectezi.
Conform anuarului de diagnostic din Statele Unite, simptomele sindromului agresivităţii la volan (sau furiei şoselelor) sunt:
– urmărirea îndeaproape a şoferului din faţa ta, cu scopul de a-l determina să facă o manevră sau din plăcere;
– neglijarea sistematică a folosirii semnalizării;
– utilizarea la volan a telefonului mobil în absenţa handsfree-ului;
– neînscrierea corectă pe benzi şi „tăierea” acestora prin faţa şoferilor înscrişi corect;
– manevrele bruşte şi riscante, cum ar fi depăşirile prin încălcarea marcajului longitudinal dublu;
– depăşirile succesive ale aceleiaşi maşini, pentru a-l „umili” pe celălalt şofer;
– abuzul de claxon şi „flash-urile”;
– ignorarea semnalizării rutiere;
– violenţa verbală şi gesturile obscene;
… Lista poate continua cu exemple din experienţa noastră de zi cu zi. Trebuie însă ca fiecare om care se suie la volan să devină conştient că regulile de circulaţie nu sunt făcute doar pentru „fazanii” cu Dacie 1300 şi Trabant, ci sunt făcute pentru siguranţa noastră în spaţiul public.
La volan, lipsa politeţii şi a bunului-simţ se accentuează, pentru că interacţiunea cu ceilalţi este mai impersonală decât, să zicem, situaţia în care te ciocneşti de cineva la hypermarket. La volan ne permitem mai multe, datorită învelişului de metal în care ne deplasăm. Din acest motiv, putem uita cu uşurinţă că propriul nostru confort îi poate irita sau încurca pe alţii, care au aceleaşi drepturi ca noi, fie că au BMW sau Dacia.
Ceea ce este şi mai îngrijorător însă este, spun psihiatrii, este faptul că sindromul agresivităţii la volan este doar expresia unor emoţii negative îndelung reprimate. Nu ne putem opri doar la constatarea faptului că furia şoselelor este un sindorm specific epocii noastre, ci ar fi de dorit ca fiecare dintre noi să privească deţinerea şi folosirea maşinii şi ca pe o răspundere, nu doar ca pe o plăcere egoistă.
Tu cât de în siguranţă te simţi la volan? Ai avut experienţe cu astfel de şoferi „furioşi” ? Sau poate ţi s-a întâmplat şi ţie să te simţi Schumacher în localitate?
Foto: Shutterstock