Freeganii se hrănesc cu mâncarea aruncată de alţii

De la alimente până la mobilă, totul se găseşte în tomberoane. Nu lăsăm în gunoi lucruri care mai pot fi folosite, spun freeganii, care luptă împotriva consumerismului…
… şi a economiei moderne. 

În timp ce mii de oameni din toată lumea mor, la propriu, de foame, americanii aruncă 50% din mâncarea pe care o produc. În Uniunea Europeană, „campioni” sunt britanicii care aruncă, 26 milioane de tone de mâncare anual. Sunt urmaţi îndeaproape de italieni care aruncă 20 milioane de tone de alimente.

Datele, oferite într-un interviu de Craig Rook, regizorul documentarului „What a Freegan Waste”, probabil că nu erau cunoscute de primii freegani, apăruţi în anii 90. Astăzi, ei consideră, însă, că aceste cifre sunt o motivaţie mai mult decât suficientă pentru modul lor de viaţă.

Freeganismul boicotează economia modernă

Curentul freegan, apărut în anii 90 la intersecţia dintre antiglobalizare şi protecţia mediului, poate părea ciudat sau de-a dreptul deplasat dacă luăm în considerare normele sociale şi prejudecăţile de astăzi.

Freeganii se hrănesc cu mâncarea pe care alţii au aruncat-o, poartă haine vechi sau la mâna a doua, se deplasează pe jos sau fac autostopul, locuiesc în clădiri părăsite şi lucrează cât mai puţin posibil. Dar fac toate astea nu pentru că ar fi săraci sau leneşi. În SUA poţi vedea profesori universitari care caută mâncare şi haine prin tomberoane sau manageri de companii care locuiesc în case părăsite.

Freeganismul constă în a găsi alternative la traiul cu care ne-am obişnuit şi care necesită resurse prea mari. Freeganii vor să se implice cât mai puţin în economia convenţională şi să consume cât mai puţine resurse. Ei resping materialismul, permanenta competiţie cu cei din jur, lăcomia şi egoismul, îmbrăţişând generozitatea, libertatea, grija pentru celălalt.

„Freeganismul este un boicot total al unui sistem economic în care profitul eclipsează etica şi în care sisteme complexe de producţie fac ca obiectele pe care le cumpărăm să aibă efecte negative la care nici nu ne-am gândi.” Spune, pe site-ul său, freegan.info, Adam Wiseman, un new-yorkez dedicat 100% modului de viaţă freegan.

Tot ce îţi trebuie se găseşte în gunoi

Una dintre strategiile pe care le promovează este căutatul în gunoi. În tomberoanele caselor, magazinelor şi companiilor, freeganii găsesc tot felul de obiecte folositoare, care, în ciuda a ceea ce am putea crede, sunt sigure, curate şi în stare bună. Americanii, ca şi mulţi dintre noi, obişnuiesc să arunce un obiect doar pentru că este vechi, nu le mai place sau şi-au cumpărat unul mai nou şi mai „strălucitor”.

Fie că pleacă în expediţie singuri sau în grup, freeganii sunt gata oricând să-şi împartă prada cu oricine are nevoie de ea. Mâncare, băuturi, cărţi, ziare, CD-uri, electrocasnice, instrumnete muzicale, mobilă, jucării, opere de artă, toate acestea se găsesc cu uşurinţă în tomberoanele americanilor şi, cu singuranţă, şi în ale noastre.

În acelaşi timp, freeganii se străduiesc să contribuie cât mai puţin la cantitatea de gunoi a planetei. Ei transformă mâncarea stricată în îngrăşăminte, reciclează şi, în loc să înlocuiască obiectele stricate le repară de câte ori este posibil. Obiectele de care nu mai au nevoie le donează altor freegani.

Locuinţa este un drept, nu un privilegiu

În ce priveşte locuinţa, freeganii cred că a avea un acoperiş deasupra capului este un drept şi nu un privilegiu. „Aşa cum considerăm o atrocitate faptul că unii mor de foame în timp ce alţii aruncă mâncarea, suntem scandalizaţi de faptul că oamenii mor de frig pe stradă în timp ce proprietarii de clădiri şi autorităţile ţin case libere până când vor putea obţine un profit din ele”, spune site-ul freegan.info.

Adepţii freeganismului preiau casele abandonate, le repară şi locuiesc în ele chiar şi fără a avea permisiunea proprietarului. Ei cred că nevoile reale ale omului sunt mai importante decât noţiunile abstracte precum proprietatea privată.

Mai puţin la serviciu, mai mult lângă cei dragi

Munca este un alt punct important pe lista freeganilor. Ei nu refuză să lucreze, însă consideră că majoritatea oamenilor îşi sacrifică libertatea atunci când se angajează: acceptă să primească ordine, să suporte stresul, plictiseala, monotonia şi, uneori, îşi riscă sănătatea. „Ne sacrificăm mare parte din viaţă doar pentru a plăti facturi şi a cumpăra mai multe obiecte” spune Adam Wiseman.Pentru că îşi găsesc mâncarea, hainele, mobila şi multe alte obiecte necesare în gunoi, mulţi freegani nu mai sunt nevoiţi să lucreze de dimineaţa până seara şi astfel au mai mult timp pentru familie, prieteni şi pentru a participa la activităţi de voluntariat.  A fi freegan înseamnă mai mult decât a căuta prin gunoaie. Un freegan alege un alt mod de viaţă care, deşi este diferit de al nostru şi în contradicţie cu educaţia pe care am primit-o, are meritul că se opune consumerismului şi unui sistem economic bazat pe lipsa de scrupule. Chiar dacă mănâncă din gunoi, freeganii sunt de admirat pentru simplul fapt că fac ceva concret pentru a îmbunătăţi lumea.

Noi, ceilalţi, ne declarăm împotriva poluării, a violenţei, a risipei, ne arătăm socaţi la vestea că încă o specie e pe cale de dispariţie, ne plângem de indolenţa producătorilor de alimente şi lăcrimăm de mila copiilor africani înfometaţi. Dar câţi dintre noi fac ceva pentru ca măcar copiii noştri să trăiască într-o lume mai bună?

Foto: Shutterstock