Deși mulți nu știu, alcoolul are atât efecte benefice pentru organismul uman, dacă este consumat cu moderație, dar și efecte nocive. Băutura zăbovește în gură prea puțin timp pentru a putea fi descompus de enzimele din salivă, iar cea mai mare parte a alcoolului înghițit ajunge în stomac și de acolo încep marile transformări.
Două tipuri de enzime intervin în descompunerea alcoolului. Primul tip de enzime, numit alcool-dehidrogenaze (ADH), se găseşte în cantităţi mai mari în stomac şi transformă etanolul (alcoolul etilic) în acetaldehidă.
Aceasta este şi ea toxică pentru corpul omenesc, aşa că trebuie metabolizată în continuare, procesul având loc la nivelul ficatului, unde acţionează cea de-a doua clasă de enzime. După ingestia de alcool, ficatul se apucă rapid de treabă pentru a neutraliza acetaldehida cea otrăvitoare. Procesul are loc cu ajutorul unor enzime numite aldehid-dehidrogenaze (ALDH), care transformă acetaldehida în acetat, un compus inofensiv.
Citește și: Regina Marii Britanii bea 4 pahare de alcool pe zi
Așadar, organismul pare bine echipat pentru a face față consumului de alcool, chiar dacă acest compus este toxic. Dar, ca de obicei, când privim lucrurile mai în profunzime, mergând de la nivelul fiziologiei organelor la procesele celulare şi moleculare, lucrurile devin mai nuanţate.
Efectele alcoolului asupra organismului
Alcoolul absorbit în sânge la nivelul stomacului şi al intestinului subţire ajunge peste tot în corp şi provoacă, asupra diferitelor organe şi funcţii ale organismului, efecte cu atât mai intense cu cât este mai mare cantitatea ingerată.
Inima: după ce consumă alcool, unele persoane resimt o accelerare a bătăilor inimii sau acestea devin neregulate.
Sistemul circulator: alcoolul are un efect vasodilatator (lărgeşte vasele de sânge), ceea ce ne face să ne simţim încălziţi şi să ni se înroşească obrajii.
Sistemul imunitar: alcoolul are un efect negativ asupra acestuia, slăbind puterea de apărare a organismului, astfel încât devenim mai susceptibili la infecţii şi mai puţin capabili să luptăm împotriva lor, odată instalate. Iar acest efect durează aproximativ 24 de ore după ce am băut câteva pahare.
Citește și: Alcoolul și tutunul pot provoca tahicadie. Ai grijă!
Rinichii şi vezica urinară: nu numai simplul fapt că bem lichide, sub forma băuturilor alcoolice, explică faptul că, atunci când bem asemenea licori, ne vine să mergem mai des la toaletă. E vorba şi de un efect special al alcoolului asupra unui hormon care reglează diureza (eliminarea urinei prin rinichi.) În mod normal, corpul secretă un hormon numit vasopresină, care reţine apa în corp. Alcoolul, însă, inhibă activitatea acestui hormon, aşa că mare parte din apă, în loc să fie reabsorbită din rinichi, trece prin ei şi se acumulează în vezica urinară, făcându-o să se umple mai rapid; de aici, nevoia de a urina mai des.
Libidoul: alcoolul provoacă, iniţial, o creştere a dorinţei sexuale, din cauza efectului inhibitor asupra unor centri nervoşi din lobul frontal al creierului. Ulterior, însă, dacă o persoană continuă să bea, alcoolul în concentraţie sporită amorţeşte sensibilitatea, scade intensitatea percepţiilor la nivelul întregului corp, astfel încât excitarea şi orgasmul devin mai dificile, iar din cauza efectelor alcoolului asupora sistemului circulator, la bărbaţi pot apărea tulburări erectile.
Articulaţiile: alcoolul afectează metabolizarea anumitor proteine, ceea ce poate duce la o producţie crescută de acid uric, un reziduu al metabolismului proteic. În mod normal, acidul uric se elimină pe cale urinară, dar, când este în cantităţi crescute, se poate acumula în articulaţii, ceea ce explică de ce unele persoane, după o petrecere cu băutură multă, se plâng nu numai de dureri de cap, dar şi de dureri în încheieturi.
Creier: alcoolul produce, la acest nivel, o varietate mare de efecte, în acord cu marea varietate a funcţiilor acestui organ extrem de complex.
Foto: Shutterstock