În zilele noastre există numeroase metode contraceptive, disponibile oricărei femei care vrea să se protejeze de sarcinile nedorite, dar şi de bolile cu transmitere sexuală. Află ce opţiuni ai!
Pilula contraceptivă
Cele mai multe femei sunt de părere că pastila anticoncepţională este cea mai eficientă când vine vorba de protecţie împotriva sarcinilor nedorite. Lucrurile nu stau chiar aşa, spun specialiştii. Cu toate că pilula este una dintre formele cele mai populare de contracepţie, 9% dintre femeile care o folosesc rămân însărcinate.
Pilulele sunt de două tipuri: cele lunare, în număr de 21, care se iau zilnic şi pilula de a doua zi. Medicii sfătuiesc doamnele care iau anticoncepţionalele lunare să evite pe cât posibil pilula de a doua zi, deoarece aceasta are o concentraţie mai mare de hormoni şi le pot produce dezechilibre hormonale.
Pilulele lunare conţin doze mici de hormone şi provoacă mai puţine efecte adverse, sunt mai uşor de tolerat.
Foarte important! Pilula contraceptivă nu te protejează de bolile cu transmitere sexual! Singura protecţie mai eficientă este prezervativul.
Prezervativul, diafragma
În cazul prezervativelor, rata sarcinilor nedorite este chiar mai mare decât în cazul pastilelor, de 18-20%. Pe de altă parte, prezervativul te protejează şi de bolile cu transmitere sexuală, însă există posibilitatea ca acestea să se rupă în timpul actului sexual, dacă nu există destul lubrifiant.
Diafragma vaginală trebuie aplicată întotdeauna cu cremă sau gel spermicid. Aceasta se introduce şi se asează pe colul uterin, după osul pubian. Crema sau gelul spermicid sunt foarte importante atunci când introduce diafragma, deoarece obiectul în sine nu are un efect fără unul dintre cele două substanţe. Diafragma nu se poate pierde în vaginul femeii, însă îl poate irita din cauza substanţelor folosite. În acest caz, acestea pot fi schimbate cu altele.
Mărimea diafragmei se alege în funcţie de mărimea şi conturul vaginului şi încordarea muşchilor pereţilor vaginali. Poţi alege diafragma potrivită cu ajutorul unui medic ginecolog. Atenţie! Nu este recomandată femeilor care au suferit în trecut Sindromul Şocului Toxic şi nu te protejează împotriva virusului HIV.
Steriletul
Steriletele sau dispozitivele intrauterine sunt cele mai populare metode de contracepţie în rândul femeilor care au născut déjà o dată şi nu este recomandat femeilor care nu au născut.
Dispozitivul este de mărimea unui băţ de chibrit, în forma literei T şi poate fi introdus doar de către medic în cavitatea uterină, de preferat în ultima sau penultima zi de menstruaţie.
Pe lângă faptul că este o metodă contraceptivă de succes, steriletul are câteva efecte negative asupra organismului tău: poate modifica durata şi fluxul ciclurilor menstruale, pot apărea dureri în timpul menstruaţiilor sau sângerări abundente. În plus, există posibilitatea ca steriletul să-ţi perforeze peretele vaginal la introducere (în acest caz trebuie să te prezinţi urgent la medic) sau să apară infecţii vaginale. Durata de viaţă a unui sterilet este de la cinci la 10 ani, iar după inserare trebuie să mergi la control ginecologic cel puţin o dată pe an.
Inelul contraceptiv
Este o formă nouă de contracepţie cu un indice de siguranţă de 98%. Îl poţi introduce singură în vagin şi nu e nevoie să fie medicul ginecolog de faţă în timp ce faci asta.
Inelul contraceptiv se introduce în vagin în prima zi a menstruaţiei şi se lasă trei săptămâni. În a patra se scoate, iar în a cincea săptămână, după menstruaţie, se introduce un inel nou. Ştii că l-ai pus bine atunci când nu îl simţi, însă nu uita să te controlezi din când în când, pentru a fi sigură că încă mai este în vagin.
Inelul este flexibil, nu adună bacterii în jurul său şi nu formează plăci bacteriene, nu modifică flora vaginală şi nu influenţează pH-ul local.
Plasturele contraceptiv
Este un plasture ce poate fi aplicat oriunde pe corp, atâta timp cât pielea este uscată, curată, fără păr şi fără iritaţii. Plasturele eliberează doi hormoni, estrogen şi progesterone, ce pot fi găsiţi şi în pilula contraceptivă.
Se aplică în prima zi a menstruaţiei şi poate fi ţinut pe piele până la o săptămână, iar în cea de-a opta zi trebuie înlocuit cu unul nou. Un plus pentru plasturele contraceptiv este faptul că reduce riscul apariţiei cancerului la aparatul genital.
Ca şi celelalte metode contraceptive – în afară de prezervativ – nici plasturele nu te protejează de bolile sexuale, iar în perioada de acomodare a organismului cu acest produs poţi avea dureri de cap sau iritaţii la nivelul pielii.
Implantul contraceptiv subdermic
Este o tijă subţire, de 40 milimetri lungime şi 20 grosime, care se introduce în partea inferioară a braţului, sub piele, aşa cum îi spune şi numele. Implantul contraceptiv este o metodă intruzivă de contracepţie pe bază de progestin şi oferă trei ani de protecţie împotriva sarcinilor nedorite, iar la sfârşitul acestei perioade trebuie îndepărtat din organism.
Implantul poate fi folosit de către femeile care nu au toleranţă la contraceptivele pe bază de estrogen şi poate fi folosit şi în timpul sarcinii. Acesta eliberează hormoni treptat, timp de trei ani, însă determină mai puţine modificări hormonale decât metodele contraceptive zilnice sau săptămânale.
Ca efecte secundare, implantul poate genera sângerări neregulate şi imprevizibile.
Legarea (sau ligatura) trompelor uterine
Aceasta este o intervenţie chirurgicală care închide trompele uterine ale femeii, permanent. Odată ce trompele au fost legate, sperma nu mai poate ajunge la ovul.
Femeile care au avut copii şi sunt sigure că nu mai vor să rămână însărcinate, sau cele care ştiu cu siguranţă că nu vor să devină mame sunt cele care aleg această operaţie, care însă poate avea efecte negative, printre care se numără infecţii ale bazinului, lezări ale vaselor de sânge, ale vezicii urinare sau ale unor anse intestinale. Mai mult, legarea trompelor nu elimină necesitatea consulturilor periodice şi nu oferă deloc protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală.
Foto: Northfoto, Hepta