Droguri – confesiuni, tratamente, Poliţie, costuri (II)

02.12.2009, 16:51.

Ieri ai citit confesiunea unei femei care şi-a scăpat fratele de heroină, care este tratamentul clasic al toxicomaniei şi cum ajunge obiect al traficului un medicament menit…
… să ajute dependenţii de droguri. Citeşte aici prima parte a articolului.

Astăzi poţi afla ce tratamente alternative există, de ce avem prejudecăţi faţă de toxicomani, cât costă drogurile şi care sunt pedepsele pentru cei implicaţi în acest fenomen.

Dependenţa se poate vindeca în câteva ore

În locul terapiei de substituţie, FORAD propune un alt tratament, despre care Cristian Ene, preşedintele fundaţiei, spune că ar fi mai eficient şi mai uşor pentru toxicomani. Este vorba de Reglarea Neurologică Accelerată (ANR). Metoda „realizează curăţarea eficientă a receptorilor , reducând sevrajul la câteva ore, în loc de zile, în timp ce pacientul este inconştient (sub anestezie general uşoară)” spune Cristian Ene.

Practic, toxicomanul este anesteziat timp de câteva ore, timp în care i se administrează tratamentul. Rămâne în spital încă 12-14 ore, iar la o zi sau două este un om „perfect normal”. Pentru a preveni recăderile, i se administrează, în următoarele luni, un tratament de menţinere, de obicei cu naltrexonă, şi se întâlneşte, periodic, cu psihologul FORAD, pentru consiliere.

ANR a fost dezvoltată de dr. Waismann, din Israel, care a tratat până acum 12.000 de toxicomani. Andre Waismann a fost primul care a realizat, acum 15 ani, o dezintoxicare ultra-rapidă, iar, în timp, şi-a dezvoltat tehnica până când a ajuns la Reglarea Neurologică Accelerată, o terapie care inversează sevrajul şi dorinţa. „ANR tratează dependenţa de opiacee la nivelul receptorilor, blocând receptorii opioizi şi precipitând sindromul sevrajului, în timp ce îl controlăm”, spune medicul israelian.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Metoda este avizată de Ministerul Sănătăţii şi de Colegiul Medicilor. Tratamentul se face, în prezent, la spitalul Floreasca, sub supravegherea dr. Radu Macovei. Din februarie 2009 şi până acum au fost trataţi 50 de toxicomani, rata de recădere fiind de 20%.

Terapia costă 5200 de euro, preţ pe care îl suportă pacientul. Dacă e mult sau puţin, hotărăşte fiecare, însă Cristian Ene ne-a spus că un toxicoman ar cheltui aceşti bani pe droguri, în numai trei luni.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

Dacă acest tratament este atât de eficient şi lipsit de pericole, de ce nu este folosit şi în centrele antidrog „de stat”, unde ar putea fi gratuit? Directorul FORAD ne-a spus că a discutat de mai multe ori cu autorităţile, însă fără succes. El crede că folosirea la scara largă a unui asemenea tratament ar strica „afacerile” celor care se ocupă cu traficul de metadonă.

Un alt tratament controversat

Pe de altă parte, dr. Dan Ursu, de la CAIA Pantelimon consideră că ANR nu este o tehnică „fenomenală”, ci tot un tip de dezintoxicare accelerată făcută sub anestezie, aşa încât pacientul să nu resimtă efectele sevrajului. Doctorul nu vede utilitatea tratamentului pentru că aceleaşi efecte se obţin, în timp, cu costuri mult mai mici. Cura de dezintoxicare este un întreg proces, susţine dr. Ursu, iar toxicomanul trebuie să treacă prin el.

ANR se potriveşte doar pentru o foarte mică parte dintre consumatori, care, înainte de tratament, ar trebui să fie evaluaţi riguros, iar după tratament ar trebui să fie urmăriţi, mai spune medicul.

Toxicomania este o boală care afectează toate domeniile vieţii. Tocmai de aceea, spune psihologul Claudia Constantinescu, de la CAIA Pantelimon, consumatorii au nevoie de asistenţă integrată. Chiar şi după dezintoxicare pot reveni la consum dacă nu sunt ajutaţi şi pe alte planuri.

Cei care se adresează centrelor de tip CAIA sunt asistaţi nu numai în lupta cu drogul în sine, ci sunt reintegraţi în familie prin întâlniri cu psihologul, sunt ajutaţi să-şi reia studiile, să-şi găsească un loc de muncă, să iasă din anturajul care i-a dus către dependenţă şi să-şi rezolve problemele cu legea, dacă le au.

„Să-l iei de pe stradă, să-l dezintoxici şi să-l pui înapoi pe stradă este ca şi cum i-ai da o armă pe care nu ştie să o folosească şi-l arunci între duşmani”, spune dr. Ursu despre toxicomani.

Toxicomania nu se ia

Pe langa controversa din jurul tratamentelor şi sistemul insuficient dezvoltat, toxicomanii din România se luptă şi cu prejudecăţile. Unul dintre motivele care a dus, în final, la închiderea centrului de pe strada Argeşelu, a fost presiunea locatarilor.

„Cei care locuiau în imediata apropiere, acolo fiind şi o şcoală, erau deranjaţi. Exista un pericol să se inducă anumite comportamente sau tendinţe către consum tinerilor care locuiesc în zonă” ne-a spus şeful Serviciului Antidrog, comisarul Cătălin Ţone.

Şi specialiştii de la CAIA Pantelimon au probleme cu locatarii din zonă şi sunt deranjaţi în special părinţii, mai ales că, şi în acest caz, există o şcoală în imediata apropiere.

„Ei cred că, dacă trec pe langa un consumator, această boală se ia, sau ceva de genul ăsta. Sau dacă toxicomanul stă şi fumeaza o ţigară, aici, în faţa centrului, e un cuib antisocial. Nici vorbă! Nu neg că se poate întampla şi asta, dar este mult mai rar decât dacă n-am exista deloc” spune dr. Ursu.

„Oamenii asta nu pricep: că existenţa centrelor noastre nu le perturbă lor existenţa. Din contră, reducem infracţionalitatea, îi scoatem pe toxicomani din stradă şi îi scoatem din consum” spune şi dr. Alina Ghidion. Centrele antidrog nu sunt scoase în afara oraşului, aşa cum şi-ar dori locatarii din jurul lor, din motive practice. Beneficiarilor le-ar fi mult mai greu să ajungă acolo şi tratamentul ar fi întrerupt mult mai uşor.

Înainte să ştie concret ce înseamnă toxicomania, Alina avea aceeaşi tendinţă de a judeca pe care o au majoritatea oamenilor. „Dependenţii de la noi din ţară sunt aspru judecaţi şi priviţi cu repulsie şi teama, când realitatea este că ei sunt bolnavi, iar dependenţa este o boală. Recunosc că nici eu nu eram tolerantă, înainte, cu persoanele dependente de droguri, iar acum că înţeleg drama lor nu aş mai îndrăzni vreodată să-i judec”, spune Alina care l-a ajutat pe fratele ei să depăşească dependenţa de heroină.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro