Dureri abdominale, sani umflati si durerosi, greata, uneori si varsaturi, dureri de cap, iritabilitate, nervozitate, depresie, anxietate, altfel spus, sindrom premenstrual.
Cum scapam de sindromul premenstrual?
Dureri abdominale, sani umflati si durerosi, greata, uneori si varsaturi, dureri de cap, iritabilitate, nervozitate, depresie, anxietate, altfel spus, sindrom premenstrual.
Cum scapam de sindromul premenstrual?
Dureri abdominale, sani umflati si durerosi, greata, uneori si varsaturi, dureri de cap, iritabilitate, nervozitate, depresie, anxietate, altfel spus, sindrom premenstrual. Mecanismul prin care se produc aceste manifestari neplacute este in stransa legatura cu fluctuatiile hormonale care au loc in timpul si in preajma menstruatiei. Pentru a putea ameliora aceste simptome suparatoare este necesar sa ne modificam putin stilul de viata – macar in preajma menstrei. Adica sa eliminam din alimentatie sarea, grasimile, alcoolul, zaharul si cafeaua, sa facem miscare in mod regulat de trei ori pe saptamana (fie gimnastica aerobica, fie jogging). In plus, un supliment de vitamine si minerale (in special calciu, magneziu, zinc, vitamina B6 si E) ajuta la ameliorarea simptomelor. Iar pentru crampele abdominale, poti incerca analgezice si antiinflamatoare eliberate fara prescriptie medicala.
Cancerul de san si personalitatea
In anii 90 au aparut cateva articole care identificau o legatura posibila intre anumite tipuri de personalitate si o incidenta mai mare a cancerului de san. Aceste raportari au trezit rapid un viu interes si multe centre universitare au inceput sa cerceteze atent aceasta problema. Anii au trecut, congresele stiintifice internationale abunda in lucrari pe aceasta tema, numai ca presupusa legatura intre tipul de personalitate si predispozitia spre cancerul de san (sau orice alta forma de cancer) nu a fost identificata.
Somnul ne consolideaza memoria
Cercetatorii au dovedit ca un somn de dupa-amiaza de 45 de minute stimuleaza memoria sa-si aminteasca anumite lucruri, dar numai daca le-ai invatat bine in prealabil (de exemplu, cursurile pentru un examen). Acest tip de memorie, numita „declarativa”, se refera la asimilarea cunostintelor, la invatare si este diferita de memoria „procedurala”, care tine de abilitati, de indemanare. Somnul pare sa ajute la sedimentarea informatiilor invatate cu ajutorul memoriei declarative, facand mai usoara reamintirea si relatarea lor. Somnul are un impact benefic asupra consolidarii memoriei, efectul nefiind insa acelasi la persoanele nemotivate sa invete, spun aceleasi studii.
Exercitiul fizic poate combate depresia
Opinia medicala a cazut de comun acord ca o terapie extrem de eficienta impotriva depresiilor usoare este terapia prin miscare – exercitiul fizic. Explicatia ar fi, in primul rand, eliberarea endorfinelor – substante chimice produse de creier in timpul activitatii fizice, responsabile de starea de bine si diminuarea stresului. Pe de alta parte, iesirea din izolare (care alimenteaza depresia), socializarea si intalnirea cu alte persoane cu probleme similare care au depasit faza depresiva au un efect benefic si motivant. Si, nu in ultimul rand, imbunatatirea aspectului fizic este extrem de importanta in recapatarea increderii in sine si combaterea depresiei.
HDL colesterol – nu pare sa fie chiar asa de bun!
Cand medicul interpreteaza o lipidograma, el urmareste atat valoarea totala a colesterolului, cat si a fractiunilor sale: HDL si LDL colesterolul. Daca pana nu demult, HDL colesterolul era interpretat drept colesterolul cel „bun”, iata ca apar noi studii, care pun la indoiala aceasta catalogare. Olandezii de la Academic Medical Center au analizat datele furnizate de studiul IDEAL, care a inclus 8.888 pacienti. Ei au semnalat ca si pacientii care au prezentat valori foarte mari ale HDL colesterolului (asa-zis „bun”) au avut un risc mare de complicatii cardiovasculare. Acest raport pune sub semnul intrebarii strategiile de tratament care au drept tinta terapeutica cresterea cu orice pret a HDL colesterolului.
Alergica la bijuterii!
Foarte multe femei sunt alergice la metalele din bijuterii – aproximativ 25%. Barbatii sunt mult mai putin afectati. Topul metalelor care provoaca reactii alergice este alcatuit din nichel – pe primul loc, urmat de cobalt si apoi de crom. Daca ai un ceas sau o bijuterie care iti place, dar care in contact cu pielea iti produce iritatii, usturimi, basici sau chiar rani, este bine sa te gandesti la posibilitatea unei alergii la nichel – cel mai frecvent intalnita. Si o bijuterie din aur de 14K iti poate da aceste reactii, dar nu din cauza aurului, ci din cauza nichelului pe care il contine. Reactiile alergice la aurul de 24K sunt extrem de rar intalnite.
Un motiv in plus sa slabesti!Doua mari studii – unul britanic si altul american – au ajuns la concluzii similare: obezitatea creste riscul aparitiei cancerului, iar controlul greutatii corporale poate ajuta la prevenirea acestuia. Obezitatea este, din pacate, o problema frecvent intalnita, care, pe langa efectele nocive binecunoscute pe care le are asupra sanatatii, mai asociaza inca unul foarte grav. Studiile au aratat ca obezitatea creste riscul a peste 20 tipuri de cancer, nu numai al celor frecvent intalnite. La femei, obezitatea favorizeaza in principal aparitia cancerului uterin, esofagian, de vezicula biliara si renal, iar la barbati al cancerului esofagian, tiroidian, colonic si renal. Un motiv in plus sa slabesti!
Aspirina – medicamentul secolului XXI
Aspirina este poate cel mai utilizat medicament al secolului, in toata lumea. Ea protejeaza de formarea cheagurilor de sange, cauza principala a infarctelor miocardice si a accidentelor vasculare cerebrale. Cercetatorii din Kentucky au tras insa un semnal de alarma privind cazurile din ce in ce mai frecvente de sangerari gastrointestinale la persoanele care iau zilnic o tableta de aspirina in doza de adult (325-500 mg), in loc sa ia doza de copil. Studiile efectuate atrag atentia asupra faptului ca, pentru prevenirea infarctului miocardic si a accidentelor cerebrale, este suficienta o doza minima zilnica de aspirina de 75-81 mg.
Articol realizat de dr. Bogdan Grigorescu