Dieta alcalină: funcționează sau nu?

Orice subiect legat de pierderea în greutate este interesant pentru public, iar dacă respectivul „secret de slăbit” mai este și îmbrățișat de vedete care arată bine, succesul metodei e ca și garantat. La fel a fost și în cazul dietei alcaline…

De ani buni, celebritățile cochetau cu dieta alcalină, spunând că le ajută să slăbească sau să evite probleme de sănătate precum artrita sau cancerul. Teoria acestei diete, promovată exclusiv de medicina alternativă, zice că unele alimente, precum carnea, grâul, zahărul rafinat și alimentele procesate ar pune organismul să producă acizi, substanțe cu efect negativ. În consecință, mâncând anumite alimente ai putea induce o stare alcalină în organism, ba, mai mult, acest lucru te-ar proteja de unele boli și ar favoriza pierderea în greutate. În ciuda absenței dovezilor științifice, dieta a ajuns foarte la modă în ultimii câțiva ani, mai ales după 2013, când Victoria Beckham a scris pe Twitter cât de mult îi place  cartea cu rețete alcaline.

Puțină chimie

Existența vieții pe Pământ depinde de menținerea unui anumit nivel al acidității în toate organismele vii și în fiecare celulă în parte. Aciditatea, prescurtată pH, reprezintă concentrația ionilor de hidrogen dintr-o soluție (e un logaritm, dar n-are rost să intrăm în detaliile unei materii de liceu care pentru mulți a fost precum limba chineză). Pentru a înțelege cât de important este acest nivel al acidității, îți spun doar că apa oceanului planetar avea, în urmă cu un secol, pH 8,2, iar în prezent are 8,1, din cauza creșterii concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Diferența aparent minoră a fost suficientă pentru a distruge multe recife de corali.

Cât este pH-ul normal

În cazul organismului uman, pH-ul se situează la nivelul 7,4. Cifra 7 reprezintă zona de echilibru, valorile între 1 și 7 sunt acide, iar cele între 7 și 14 sunt alcaline. Asta înseamnă că celulele umane funcționează optim la pH ușor alcalin, dar asta nu se aplică tuturor țesuturilor și organelor. Sângele este ușor alcalin, cu variații între 7,35 și 7,45, pe când sucul gastric (atenție, cel cu care se amestecă toate alimentele!) are aciditate 3,5 sau sub această cifră, pentru a putea descompune alimentele și pentru a omorî microbii. Aciditatea urinei variază în funcție de alimentație, acesta fiind și modul în care organismul menține aproape neschimbat nivelul pH-ului. Dieta alcalină pretinde că ajută organismul să mențină pH-ul sangvin, dar studiile arată că nimic din ceea ce mâncăm nu influențează aciditatea sângelui, aceasta fiind menținută la nivel constant de la sine, în principal prin mecanisme renale.

Permise și interzise

Ai voie să mănânci majoritatea fructelor și legumelor, inclusiv soia, nuci, alune și semințe. Lactatele, ouăle, carnea, majoritatea cerealelor și alimentele procesate, precum conserve, dulciuri sau gustările uscate sunt interzise, fiind considerate producătoare de acizi. Majoritatea cărților care promovează dieta pun pe lista de interzise alcoolul și cafeina. Cu asemenea restricții, evident că nu vorbim de un regim ușor de urmat, din moment ce, pentru a-l respecta, trebuie să tai din meniu o mulțime din alimentele pe care le mănânci de obicei.

Slăbești cu dieta alcalină?

Posibil, dar fără legătură cu cele susținute de dieta alcalină, ci datorită alimentelor pe care se presupune că trebuie să le mănânci pentru a reduce aciditatea organismului, în speță multe fructe și legume, care sunt foarte sănătoase ele în sine și cu puține calorii. Mai mult, excluzând dulciurile și alcoolul, vei reduce și mai mult aportul caloric, ceea ce te poate ajuta să ai succes la pierdutul în greutate. În privința celorlalte pretinse efecte ale dietei alcaline, cum că o dietă săracă în proteine animale, precum carnea și lactatele, sau lipsită de pâine ar putea preveni pietrele la rinichi și ar menține mușchii și oasele puternice, îmbunătățind în același timp funcția cerebrală și pe cea cardiovasculară etc., nu există încă dovezi științifice. Asta nu-i împiedică pe promotorii acestei diete să spună că modificările mici și repetate de pH sangvin produse de alimentele acide duc la aciditate pe termen lung în organism și nici pe alț­ii să-i creadă pe cuvânt.

Efectele dietei alcaline

După cum spuneam mai sus, lista alimentelor conține o mulțime de fructe și legume, care sunt, în principiu, sărace în calorii, și exclude alimentele procesate, care adesea au prea mult sodiu. Astfel, dieta alcalină poate fi o binecuvântare pentru cei cu probleme cardiace, deoarece va ajuta la reducerea tensiunii arteriale și a colesterolului, doi importanț­i factori de risc în bolile de inimă. La fel de bine poate face și celor care suferă de diabet  zaharat. Există, de asemenea, niște cercetări care demonstrează că alimentele alcaline pot reduce toxicitatea unora dintre medicamentele folosite în chimioterapie, dar, din păcate, nu există niciun efect demonstrat în prevenirea cancerului.

În loc de concluzie

Nu e absolut deloc greșit să introduci mai multe fructe și legume în meniurile tale și să renunți la alcool, dulciuri și produse procesate, în care îți e și greu să mai recunoști ingredientele de bază. Asta nu va influenț­a cu nimic pH-ul sangvin, dar te poate ajuta să fii mai sănătoasă și chiar să slăbești, dacă asta este ceea ce-ți dorești. Nu e nevoie să iei niciun supliment alimentar pentru asta! Schimbarea obiceiurilor alimentare te va ajuta, poate, să descoperi noi ingrediente și să experimentezi rețete inedite. Totuși, te-aș sfătui să adopți această dietă cu câteva î­mbunătățiri: nu renunța complet la carne și lactate, deoarece sunt singurele care îți aduc așa-numitele proteine clasa I, care conțin toți aminoacizii esențiali. Neeliminând laptele și brânzeturile, asiguri și un aport mai bun de calciu în organism, lucru care te ajută să menții sănătatea oaselor și a dinților. Nu în ultimul rând, adu-ți aminte că nicio dietă nu poate face minuni în lipsa activității fizice. Încearcă să faci mișcare măcar 30 de minute zilnic, pentru a-ți menține mobilitatea și sănătatea cardiacă.

Apa alcalina ajuta la reducerea colesterolului!

Citește și – Cu ce te poate ajuta un nutriționist holistic?

Citește și – Dr. Mihaela Bilic: „«De ce apare așa des cuvântul «slăbit»?»”