Pofta ta de mâncare este determinată şi influenţată de o multitudine de factori. Semnalele hormonale, psihologice, neurologice şi mecanice îi transmit creierului tău că ţi-e foame. Cercetătorii americani au aflat că dacă mănânci noaptea târziu, fie că e vorba de o gustare sau de o cină târzie, rezultă într-o foame intensă în dimineaţa următoare. Iată motivele.
Unde se formează senzaţia de foame în creier
Centrii apetitului tău sunt localizaţi în trunchiul cerebral şi hipotalamus. Aceste zone reacţionează la glucoza din sânge, nivelul de hormoni tiroidieni, mişcările tractului digestiv, precum şi la alţi stimuli şi trimit semnale de foame sau saţietate către creier.
Fluctuaţiile nivelului de glucoză determină creşterea sau scăderea apetitului în moduri previzibile.
De exemplu, o glicemie scăzută sau un nivel crescut al aminoacidului grelină duce la intensificarea senzaţiei de foame, pe când creşterea nivelului glucozei în sânge dă o senzaţie de saţietate.
Care este legătura dintre insulină şi pofta de mâncare
Insulina este un hormon produs în pancreas, ca răspuns la consumarea unei mese şi ingerarea de glucoză, sub o formă sau alta. Insulina face ca ţesuturile şi organele tale să consume glucoza drept combustibil. În clipa în care nivelul glucozei din sânge scade, pancreasul şi glandele suprarenale trimit semnale creierului astfel încât să-ţi fie din nou foame, pentru a „realimenta” organismul cu combustibil.
De aceea, cu cât produci mai multă insulină atunci când mănânci, cu atât îţi va fi mai foame după ce ai consumat toţi nutrienţii din ultima masă.
Citeşte mai departe şi vezi şi alte motive pentru care ne este mai foame dimineaţa când mâncăm noaptea târziu, pe pagina următoare!
Page: 1 2