Da muzica mai… incet

Fie ca asculti melodiile tale si ale iubitului, cand esti fericita, fie ca asculti piese ce-ti trezesc amintiri si fie ca asculti dance, in timp ce te zbantui in fata oglinzii, nu-i asa ca ai o stare euforica?
Si stii care sunt efectele muzicii asupra sanatatii? Meloterapia foloseste o gama variata de sunete, creand conditii excelente pentru relaxare profunda, meditatie sau pur si simplu, o stare de bine.

In trecut, puterea vindecatoare a muzicii era foarte cunoscuta, iar in secolul I d.H. aceasta modalitate de vindecare a unor afectiuni devenise atat de solicitanta, incat scolile din Padova si Salermo au considerat important sa o introduca in programul de formare a noilor medici. Mai apoi, unii compozitori ca J. S. Bach au creat piese speciale pentru a fi folosite in tratamentul unor afectiuni.

Meloterapia a fost introdusa si promovata de Platon, care o folosea pentru a reda sanatatea celor din jur. Apoi a fost folosita pentru a-i incuraja pe cei deprimati si pe cei care plecau la lupta.

Amerindienii aveau asa numitele dansuri sfinte, cu ajutorul carora vindecau bolnavii prin modulatii melodice repetate. La triburile africane, vracii vindecau, de asemenea, in ritmul magic al tobelor. In Tibet, sunetele scoase de clopote, mici trompete ori tobe speciale, erau folosite pentru vindecarea migrenelor, a bolilor psihice sau a dezechilibrelor metabolice.

In China antica se compunea muzica pentru armonizarea fiecarui organ. Se folosea un anumit instrument pentru interpretarea bucatilor muzicale specifice organelor, astfel: pentru rinichi – tobele, pentru plamani – clopotele, pentru inima – instrumentele cu coarde, iar pentru ficat – flautul.

Cercetatorii din Marea Britaniea au ajuns la concluzia ca o muzica ce are un tempo lent poate regla respiratia, facand plamanii sa functioneze mai bine. In timp ce un tempo rapid si ritmurile simple cresc presiunea sangelui si bataile inimii, muzica lenta in special cea indiana, scade ritmul cardiac.

Dupa numeroase teste, medicii au descoperit ca nivelul hormonilor stresului, adrenalina si cortizolul, pot fi coborate cu 20% cu ajutorul unei muzici romantice sau cerebrale. Cand sunt suparatoare, sunetele se transforma in zgomote, iar peste un anumit prag pot deveni nocive. Medicii spun ca zgomotele foarte puternice si de lunga durata produc dilatarea pupilei, cresterea adrenalinei si colesterolului in sange, palpitatii sau insomnii.

Muzica nu actioneaza doar asupra oamenilor. S-a constat ca plantele cresc mai repede si produc mai multe flori, fructe si seminte atunci cand in incaperea in care sunt este folosita muzica instrumentala, mai ales vioara, flaut si armoniu. La o astfel de muzica zgomotoasa, plantele isi incetinesc cresterea.

Foto: Hepta