Accidentul vascular cerebral poate provoca leziuni cerebrale ce determina simptome ireversibile, diverse grade de imobilizare și de handicap sau chiar deces.
Conform datelor, în jur de 10% dintre AVC-uri se produc la persoane sub 50 de ani. Factorii de risc care cresc șansele de a suferi un accident vascular cerebral la o persoană tânără sunt: obezitatea, tensiunea arterială ridicată, diabetul, bolile cardiovasculare care apar din ce în ce mai frecvent și la tineri.
„Un accident vascular cerebral (AVC) reprezintă o urgență medicală și se caracterizează prin apariția bruscă a unor semne neurologice care au o cauză vasculară. Accidentul vascular cerebral poate să apară atunci când alimentarea cu sânge și oxigen a unei părți a creierului este oprită (prin obstrucția unui vas de sânge), sau în cazul unei sângerări cerebrale (când un vas de sânge din creier se rupe).
În ambele cazuri, părți ale creierului sunt lezate sau mor”, spune medicul neurolog Anca Panțuroiu pentru UNICA.RO.
Cât contează stilul de viață și regimul alimentar
Modificările în stilul de viață și regimul alimentar pot preveni un AVC. Cel mai bun mod de a preveni accidentul vascular cerebral este să urmezi o dietă sănătoasă, să faci regulat sport și să eviți fumatul și consumul excesiv de alcool.
„Aceste ajustări benefice pot reduce riscul de: ateroscleroză, hipertensiune arterială, niveluri ridicate de colesterol. Mai mult decât atât, dacă deja ai suferit deja un AVC, efectuarea acestor schimbări poate să scadă riscul de a suferi un alt AVC în viitor. Pe langă aceste lucruri, și tratamentul afecțiunilor menționate anterior scade riscul de accidente vasculare cerebrale”, mai spune specialistul.
Simptomele unui AVC
Amorțeală sau slăbiciune bruscă la nivelul feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte a corpului.
Confuzie bruscă, tulburări de limbaj sau dificultăți de înțelegere a vorbirii.
Probleme bruște de vedere la unul sau la ambii ochi.
Probleme bruște de mers, amețeli, pierderea echilibrului sau lipsa de coordonare.
Dificultăți la mers sau de coordonare.
Cum îți dai seama dacă cineva apropiat a suferit un AVC
Potrivit specialiștilor, metoda „FAST” (Rapid) te poate ajuta să identifici semnele unui AVC la o persoană apropiată.
Față: Cere-i persoanei să zâmbească. Observi că fața îi pare asimetrică, cum s-ar spune „căzută” pe o parte?
Braț: Spune-i persoanei să ridice ambele brațe. Unul rămâne mai jos, observi slăbiciune sau amorțeală la unul sau ambele brațe?
Vorbire Cere-i persoanei să repete o frază simplă. Prezintă probleme de vorbire și incoerență?
Timp: Timpul de reacție contează enorm. Sună la 112 imediat ce observi asimetria feței, incoerență verbală, pierderea controlului brațelor.
Simptome care nu sunt caracteristice acestei afecțiuni
Orice deficit neurologic brusc instalat poate ridica suspiciunea unui accident vascular cerebral, de aceea este de datoria specialistului să pună un diagnostic în urma eventualelor investigații efectuate. ”De exemplu, în cazuri rare, accidentele vasculare pot avea ca prima manifestare o criză epileptică, un episod de confuzie sau dureri de cap”, susține specialistul.
Citeşte și: Elena Cârstea a suferit un AVC. „Nu am putut să mai merg!” Cum se simte artista
Citește și: Accident vascular cerebral (AVC)
Cum se pune diagnosticul
Un AVC poate fi diagnosticat de către medicul neurolog prin examinări neurologice, imagistice, precum și cu ajutorul altor teste. În stabilirea diagnosticului se pot folosi:
Teste sangvine;
Tomografie computerizată (CT);
Scanarea prin rezonanță magnetică (RMN);
Electroencefalogramă (EEG), deși mai puțin frecventă, poate exclude convulsiile sau problemele conexe;
Ecografie Doppler pentru artere carotide și vertebrale;
Sunt mai mulți factori care pot duce la deces în cazul unui accident vascular cerebral, precum gravitate acestuia (mărimea accidentului vascular cerebral), anumite comorbidități asociate, rapiditatea cu care pacientul ajunge într-o unitate spitalicească și cât de repede se instituie un tratament de specialitate.
Factorii care pot crește riscul de AVC la pacienții tineri:
Consumul excesiv de alcool.
Pilule contraceptive care includ estrogen.
Consumul de cocaină sau alte droguri.
Sarcina și perioada postpartum.
Stilul de viață sedentar.
Cei mai importanți factori de risc în AVC sunt:
Hipertensiunea arterială;
Diabetul;
Niveluri ridicate de colesterol LDL ;
Boli ale vaselor de sânge (cel mai frecvent placi de colesterol la nivelul vaselor de sânge);
Fumatul;
Fibrilația atrială;
Vârsta: Un accident vascular cerebral se poate produce la orice vârstă, dar riscul crește odată cu trecerea anilor;
Sex: La vârste mai tinere, bărbații par mai predispuși decât femeile să sufere un accident vascular cerebral, pe când la femei riscul crește pe parcursul vieții.
„Femeile care iau pilule contraceptive sau folosesc terapia de substituție hormonală prezintă un risc mai mare. De asemenea, femeile prezintă un risc mai mare în timpul sarcinii și în săptămânile de după naștere.
Pacienții care au avut un accident vascular cerebral au un risc mult mai ridicat de a repeta un astfel de eveniment comparativ cu cei care nu au suferit niciodată accidente vasculare cerebrale”, mai spune medicul.
Mai contează, de asemenea, antecedentele familiale și genetice.
Obiceiurile nesănătoase, un pericol
Obiceiurile nesănătoase legate de stilul de viață, inclusiv consumul de alimente nesănătoase, lipsa unei activități fizice regulate, consumul de alcool, somnul insuficient sau necorespunzator și consumul de droguri ilegale, cum ar fi cocaina sunt factori de risc care țin de stilul de viață , iar aici putem face schimbări.
O dietă nesănătoasă, alimentele procesate, bogate în sare și grăsimi îți pot crește șansele de a suferi un AVC, deoarece poate duce la creșterea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol.
De asemenea consumul repetat de alimente cu un indice glicemic mare pot crește riscul de diabet zaharat și secundar de accident vascular cerebral.
Se recomandă o dietă săracă în grăsimi și bogată în fibre, care să includă multe fructe și legume proaspete și cereale integrale.
Creșterea nivelului de suferință psihosocială este legată de riscul de accident vascular cerebral. „Astfel cei care au un loc de muncă foarte stresant por avea un risc mai mare de accident vascular cerebral decât cei cu un loc de muncă mai puțin stresant”, mai spune medicul neurolog Anca Panțuroiu.
Citeşte și: Marinela Chelaru a suferit patru accidente vasculare cerebrale. Cum se simte acum actrița
Citeşte și: Cum se simte Ovidiu Ioanițoaia după ce a suferit un atac vascular cerebral
Tipuri de AVC
În funcție de mecanismul de producere există două tipuri de AVC:
Ischemia cerebrală (AVC ischemic)
„În acest caz, cheagurile de sânge sau depozitele de colesterol (placa), care se acumulează în peretele arterial și blochează vasele de sânge de la nivelul creierului. Aici includem AVC ischemic tranzitoriu, determinat de o scădere temporară a fluxului sangvin către o arie din creier. În această situație, pacientul prezintă deficite neurologie doar pentru scurt timp (sub 24h), ulterior își revine complet, iar pe examenele imagistice RMN nu avem semnele unui accident vascular cerebral”, susține specialistul.
Hemoragie cerebrală (AVC hemoragic)
”Un AVC hemoragic apare dacă o arteră din creier are scurgeri de sânge sau se rupe. Hipertensiunea arteriala și anevrismele sunt exemple de afecțiuni care pot duce la un AVC hemoragic. În jur de 80% dintre AVC-uri sunt ischemice și aproximativ 20% de hemoragii cerebrale”, precizează neurologul Anca Panțuroiu.
Tratamentul și intervenția chirurgicală
Tratamentul de urgență al unui AVC ischemic pornește de la administrarea unor medicamente care ajută în dizolvarea cheagurilor de sânge care au provocat accidentul. „Acest tratament crește șansele de recuperare și scade riscul de dizabiliate neurologică. Un astfel de tratament se administreaza în primele patro ore de la instalarea unui accident vascular cerebral ischemic, printr-o perfuzie cu durata de o oră.
În unele cazuri, intervenția endovasculară de urgență este opțiunea potrivită pentru AVC ischemic. Prin aceasta se îndepărtază (se aspiră) cheagul care împiedică circulația normală a sângelui sau se dilată vasul de sânge îngustat de o placă de colesterol.
Tratamentul de urgență în AVC hemoragic poate să implice administrarea de medicamente care scad tensiunea arteriala și riscul de resângerare, anumite proceduri endovasculare sau, în anumite cazuri, chirurgicale” .
Cât poate dura recuperarea
După un accident vascular cerebral, primul an e cel mai important pentru recuperarea neurologică. Recuperarea neurologică a unui pacient care a suferit un AVC începe în spital, după ce a depășit momentul critic. Astfel, se face mai ușor tranziția spital-domiciliu sau cea într-un centru de recuperare neurologică.
„În funcție de fiecare caz în parte, recuperarea neurologică este diferită și se poate întinde pe o perioadă mai lungă de timp.
În procesul de reabilitare pot fi implicate mai multe tipuri de terapii:
Terapie logopedică – la pacienții cu vorbire afectată.
Terapie fizică – dacă pacientului i-a fost afectată mișcarea.
Terapie ocupațională/ Consiliere psihologică – pentru pacienții care se confruntă cu stări emoționale negative și care au nevoie de o mai bună gestionare a activităților de zi cu zi”, afirmă medicul neurolog .
Se poate reface în totalitate un pacient sau nimic nu va mai fi ca înainte?
„Sunt pacienți care se refac complet sau rămân cu deficite neurologice minime, practic insesizabile de persoanele din anturaj. De asemenea, își reiau activitățile zilnice și se reîntorc la locul de munca.
Pentru a evita un nou AVC, este important, în primul rând, ca pacientul să urmeze cu strictețe tratamentul medicamentos. De asemenea, este esențial să nu mai fumeze, să renunțe la consumul de alcool pe cât posibil, să respecte dieta recomandată”, mai spune medicul Anca Panțuroiu pentru UNICA.RO.
Ultima modificare mai 22, 2023 1:27 pm