Creșterea în greutate vine la pachet și cu o serie de alte afecțiuni, cunoscute sub numele de sindrom metabolic. Acestea includ hipertensiune arterială, glicemie crescută și un profil ridicat al lipidelor din sânge.
Persoanele cu sindrom metabolic prezintă un risc mult mai mare de boli cardiace și diabet de tip 2, comparativ cu cei care au o greutate normală.
În ultimele decenii, tot mai multe cercetări s-au concentrat asupra cauzelor și modului în care obezitatea poate fi prevenită sau tratată.
Cauzele comune ale obezității
„Principala cauză a obezității este lipsa educației nutriționale. Odată cu evoluția industrializării alimentare a crescut și densitatea calorică a alimentelor. Prin urmare, depășirea aportului energetic necesar zilnic este inerent. În asociere cu sedentarismul, se creează un dezechilibru între importul și exportul energetic.
Organismul uman se adaptează noilor condiții și sporește stocarea energiei suplimentare în țesutul adipos. Deși există și elemente ce țin de genetică și chiar și patologii care predispun la creșterea în greutate, ele pot fi ușor controlate prin reglarea import/exportului energetic… adică prin educație nutrițională bazică”, precizează nutriționistul Ionuț Ignat.
Iată principalii factori care pot duce la creșterea în greutate, obezitate și boli metabolice!
Dependența de alimente
Alimentele îndulcite cu zahăr și bogate în grăsimi stimulează centrii de recompensă din creier. Adesea aceste alimente au fost comparate cu alcoolul și nicotina, pentru că pot provoca dependență la persoanele predispuse la obezitate. Prin pierderea controlului asupra comportamentului alimentar, apare dependența, o problemă complexă și foarte greu de depășit. Surplusul de greutate apare atunci când mâncam mai multe calorii decât ardem prin activitate. Acest dezechilibru contribuie cel mai mult la creșterea în greutate.
„Pe parcursul vieții, unele persoane crează o relație dezechilibrată cu alimentația, de ordin emoțional. Motivul este unul foarte simplu: mâncarea crește nivelul de dopamină – un neurotransmițător care oferă organismului o senzație de bine (temporară). Treptat, în funcțiile de valurile vieții, apelăm din ce în ce mai des la această „alinare” și creăm un raport dezechilibrat care nu mai ține cont de senzația de foame/sațietate (dată de hormoni), ci de una emoțională – dată de neuro-transmițători. Suntem supărați – ne alinăm cu mâncare, suntem bucuroși (tot timpul se poate mai bine!) – sărbătorim cu mâncare.
Treptat, al nostru hipotalamus, ca și la adicții, începe să „solicite” din ce în ce mai multă dopamină, blocând semnalele clasice de la alți hormoni care reglează sațietatea, cum ar fi colecistokinina, leptina sau adiponectina. Uite așa se crează adicțiile alimentare (clinic tulburarea alimentară numită hiperfagie), cea de dulce fiind doar o „variație psihică” (unii crează dependențe de schimbare de gust dulce/sărat, alții de grăsimi, alții de cantitate (senzația de plin în stomac permanentă). Aceste adicții – în asociere cu o densitate calorică crescută și cu lipsa de mișcare – duc la creșterea în masă adipoasă”, explică nutriționistul Ionuț Ignat.
Citeşte și: Cori Grămescu: Ce mâncăm și ce evităm ca să slăbim. Regulile de la care să nu te abați
Lipsa activității fizice
Lipsa activității fizice aduce kilograme în plus și în final apare obezitatea. În lipsa exercițiilor fizice, corpul începe să stocheze energia suplimentară sub formă de grăsime și să nu o poată folosi. Pe lângă obezitate, lipsa exercițiilor fizice poate duce și la apariția bolilor cardiace, colesterol ridicat, diabet și alte boli cronice.
Rutina neadecvată de somn
De cele mai multe ori, cheia poate fi somnul, care ne poate ajuta, de asemenea și la menținerea unei greutăți sănătoase. Studiile au arătat că, cu cât dormim mai puțin, cu atât suntem mai predispuși la supraponderabilitate și obezitate. Hormonii care sunt eliberați în timpul somnului ajută la controlul apetitului și utilizării energiei de către organism.
Citeşte și: Cori Grămescu: Ce alimente eviți și ce mănânci dacă ai fost diagnosticată cu hipotiroidism
Citeşte și: Cristina Cioran a slăbit 8 kg în 10 zile. „Nu mi-a fost foame!” Ce dietă a ținut vedeta
Problemele de sănătate
National Institutes of Health a constatat că în anumite situații obezitatea are la bază cauze medicale, cum ar fi tiroida, sindromul ovarului polichistic, sindromul Cushing etc. De asemenea o serie de medicamente au ca efect secundar creșterea în greutate ( ex: antidepresivele, medicamentele pentru diabet și antipsihoticele), prin faptul că modifică funcția corpului și a creierului, reducând rata metabolică sau crescând apetitul.
Genetica
Obezitatea are o componentă genetică puternică. Genele pot provoca în mod direct obezitatea în tulburări precum sindromul Prader-Willi. Copiii părinților diagnosticați cu obezitate sunt mult predispuși la obezitate decât copiii părinților slabi.
„Copiii părinților cu obezitate au o predispoziție, dar nu din cauza genelor, ci pentru că imită obiceiul părinților. Cu alte cuvinte, absența educației nutriționale ar trebui blamată. Tot de la părinți se preia și comportamentul de „cronic dieter” – adică alternarea între foame (diete extreme de pe net cu privare masivă de nutrienți și exces alimentar compensatoriu – urmat de recidivă de greutate. Nu odată am întâlnit în cabinet părinți cu obezitate, care și-au supus copiii supraponderali la diete stricte și severe, fără prezența unui specialist. O practică foarte nocivă și pentru sănătatea copilului, dar mai ales pentru psihicul lui în viitor”, adaugă specialistul.
Stresul
O viață agitată poate face ca nivelul de stres să crească. Unii oameni mănâncă mai mult decât de obicei când sunt plictisiți, supărați, sau stresați. Prea mult stres poate duce la probleme cognitive, alimentație crescută pe fond emoțional, nivel ridicat de zahăr din sânge, apetit necontrolat, niveluri ridicate de glucoză și grăsimi, toate acestea putând duce la obezitate. Puteți încerca să gestionați stresul făcând unele schimbări în alimentație, activitate fizică și discutând cu un specialist.
„Stresul este de foarte multe ori compensat alimentar și abuzul inerent duce la obezitate și toate patologiile conexe. Prezența stresului în viața de zi cu zi este un impediment real în lupta fiecărui pacient cu greutatea excesivă” .
Foto: Shutterstock
Ultima modificare iulie 18, 2023 5:04 pm